Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După declanșarea agresiunii din Ucraina, Statele Unite au atribuit Rusiei rolul de perturbator al ordinii internaționale, în Consiliul de Securitate și, în același timp, prin vocea președintelui Joe Biden, au promis organismului mondial să-și folosească dreptul de veto cu moderație.
Cu toate acestea, americanii au dat dovadă de inconsecvență chiar săptămâna trecută, atunci când și-au utilizat fără să clipească dreptul de veto în cazul unui proiect de rezoluție pe care l-au considerat insuficient de puternic pentru a susține Israelul, marele lor aliat din Orientul Mijlociu.
În declarații rostite probabil pentru a alimenta emoțiile din lumea islamică, Rusia i-a acuzat imediat pe americani de escaladarea conflictului prin trimiterea de sprijin militar, în timp ce China a atacat atât veto-ul Casei Albe, cât și acțiunile Israelului.
Reproșurile Moscovei și ale Beijingului sună însă a gol pentru oficialii americani, care se îndoiesc că marii lor rivali se vor angaja într-o diplomație minuțioasă, după modelul recentei călătorii a secretarului de Stat al SUA, Antony Blinken, în regiune.
Cu toate acestea, SUA s-au remarcat de-a lungul timpului ca o voce solitară în privința susținerii necondiționate a Israelului, chiar dacă, pentru moment, aliații europeni se alătură în mare măsură lui Biden în sprijinul față de statul evreu.
La preluarea mandatului, însă, președintele american a vrut să păstreze distanța față de complexitatea situației din Orientul Mijlociu, considerând China ca fiind cea mai mare provocare pe termen lung pentru SUA.
De altfel, Beijingul nu poate decât să se bucure de faptul că SUA sunt absorbite acum într-o regiune asupra căreia nu ar fi dorit să-și pună o amprentă puternică, dar în care Biden este obligat să se angajeze cu fermitate, din cauza ultimelor evenimente.
Kremlinul se reorientează
Militanții Hamas au luat cu asalt Israelul pe 7 octombrie, ucigând cel puțin 1.400 de persoane, majoritatea civili, și luând peste 220 de ostatici.
Concomitent, peste 5.700 de palestinieni, cei mai mulți dintre aceștia, de asemenea, civili, au fost uciși în Fâșia Gaza, în urma bombardamentelor israeliene de represalii.
Acțiunea teroristă a Hamas a avut loc la 50 de ani de la un atac-surpriză al Egiptului și Siriei asupra Israelului, în timpul sărbătorii evreiești Yom Kippur. Cele două evenimente au trasat paralele, dar și diferențe, una dintre acestea fiind aceea că Rusia a fost, la vremea respectivă, un jucător important, care a susținut statele arabe.
Rusia a revenit în forță, în 2015, în Siria pentru a-l susține pe Bashar al-Assad, deși președintele rus, Vladimir Putin, a menținut, de asemenea, legături cu Israelul.
„Nimeni nu se așteaptă ca Rusia să producă vreun rezultat aici - vreun fel de încetare a focului sau vreun rol în încercarea de a negocia eliberarea ostaticilor.”, remarca, recent, Eugene Rumer, director al programului pentru Rusia și Eurasia la „Carnegie Endowment for International Peace”.
„Începând din 2022, totul pentru ruși are legătură cu Ucraina, așa că, atunci când a avut loc această tragedie, Putin a primit un cadou, deoarece, dintr-o dată, atenția întregii lumi a fost deturnată.”, a spus Rumer, citat de AFP.
Biden a încercat să facă o legătură între Putin și Hamas, acuzând, într-un recent discurs rostit din Biroul Oval, că, atât liderul rus, cât și gruparea teroristă sunt „tirani” care caută să „anihileze complet o democrație vecină”.
Bineînțeles, Kremlinul a denunțat imediat această afirmație, iar marți, în cadrul Consiliului de Securitate, emisarul rus, Vassili Nebenzia, a acuzat SUA că nu au răspuns la cererile globale de încetare totală a focului.
China înscrie la capitolul imagine
Atât China, cât și SUA au încercat să obțină avantaje diplomatice din această criză, inclusiv prin intermediul unei convorbiri telefonice între Blinken și ministrul chinez de Externe, Wang Yi.
SUA au presat în mod repetat China să joace un rol mai important în criza din Orientul Mijlociu, pe măsura aspirațiilor sale globale, și au îndemnat-o să își folosească influența asupra conducătorilor clerici iranieni, care susțin Hamas.
Beijingul a trimis un emisar în regiune, care a insistat asupra sprijinului pentru cauza palestiniană.
Jonathan Fulton, expert în rolul Chinei în Orientul Mijlociu la „Atlantic Council”, este de părere că, în mesajele sale, Beijingul vede criza din Gaza „ca pe o oportunitate de a marca puncte în fața SUA”.
El crede că autoritățile chineze speră, probabil, că, la rândul lor, vor câștiga sprijin în lumea arabă și islamică pentru prioritățile Chinei: marginalizarea problemei Taiwanului - democrația autonomă revendicată de Beijing -, și respingerea acuzațiilor alimentate de către SUA, potrivit cărora Beijingul comite un genocid asupra musulmanilor uiguri.
Principalul interes al Beijingului în Orientul Mijlociu rămâne însă cel economic, consideră Fulton, a doua economie a lumii fiind puternic dependentă de importul de petrol.
Având în vedere resursele sale limitate de securitate și diplomatice în Orientul Mijlociu, China are un dublu interes în a menține SUA concentrate asupra crizei.
„Evident, pentru China, este mai bine dacă SUA se împotmolește în Orientul Mijlociu și în Golf.”, afirmă Fulton, citat de AFP. „Iar dacă SUA continuă să ofere arhitectura de securitate care menține Orientul Mijlociu, China nu va trebui să facă eforturi grele pe cont propriu.”, mai remarcă el.
