Deși funcția este onorifică, aceasta vine în plin război cu Ucraina și a provocat nemulțumiri la Kiev.
Astfel că în luna aprilie 2023, delegația rusă va gestiona agenda de lucru și va prezida reuniunile. Totodată, țara care exercită președinția poate decide teme de dezbatere în cadrul unor sesiuni speciale. Este astfel de așteptat ca șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, să prezideze minimum două astfel de reuniuni, pentru respectarea Cartei ONU și pentru conflictul israeliano-palestinian.
Rotația se face în ordine alfabetică de către toate statele membre în Consiliul de Securitate al ONU, care are 5 membri permanenți, puteri nucleare cu drept de veto, respectiv SUA, China, Rusia, Franța și Marea Britanie, și 15 membri nepermanenți aleși pentru doi ani de către Adunarea Generală ONU.
Administrația de la Kiev vrea revocarea Rusiei din Consiliul de Securitate dar acest lucru nu este posibil.
"Este o ruşine, dar şi o nouă lovitură simbolică asupra sistemului de relaţii internaţionale bazat pe reguli", a reacţionat Andrii Iermak, şeful Cancelariei prezidenţiale de la Kiev.
"Această situaţie aminteşte că ceva este în neregulă în funcţionarea arhitecturii internaţionale de securitate", a spus și Dmitro Kuleba, șeful diplomației ucrainene.
"Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Nu ar fi trebuit să preia acest mandat, având în vedere acţiunile împotriva Ucrainei, dar Carta Naţiunilor Unite nu permite modificarea statutului unui membru permanent al Consiliului de Securitate", a declarat Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la ONU.
"Din nefericire, Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate ONU şi nu există nicio cale fezabilă din punct de vedere legal pentru a schimba această realitate", a afirmat anterior și Karine Jean-Pierre, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA.