In Bosnia si Hertegovina au loc primele alegeri organizate si administrate de autoritatile nationale de la semnarea pacii din 1995. Mai multe state au detasat observatori care monitorizeaza corectitudinea scrutinului. Trimisul Romaniei, Corina Cretu, semneaza o corespondenta in exclusivitate pentru Jurnalul National.
Corespondenta din Sarajevo
In Bosnia si Hertegovina au loc primele alegeri organizate si administrate de autoritatile nationale de la semnarea pacii din 1995. Mai multe state au detasat observatori care monitorizeaza corectitudinea scrutinului. Trimisul Romaniei, Corina Cretu, semneaza o corespondenta in exclusivitate pentru Jurnalul National.
Alegerile generale de astazi au parte de un interes cu totul deosebit. Aceasta concluzie poate fi usor dedusa numai din multitudinea reprezentantilor comunitatii internationale care au sosit deja la Sarajevo. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Consiliul Europei, Adunarea Parlamentara a NATO, zeci de organizatii pentru apararea drepturilor omului si pentru supravegherea corectitudinii alegerilor sunt deja aici, in acest oras atat de mult incercat dupa destramarea fostei Iugoslavii.
Aceasta atentie deosebita acordata alegerilor din Bosnia se explica in primul rand prin faptul ca la 11 ani de la incheierea Acordului de Pace in Bosnia-Hertegovina, cunoscut mai ales sub denumirea Acordului de la Dayton, dupa atat timp deci, pentru prima oara intreaga responsabilitate asupra organizarii si administrarii alegerilor generale revine exclusiv autoritatilor nationale. Pana acum, alegerile s-au desfasurat cu sprijinul comunitatii internationale, care la fiecare runda de alegeri a avut reprezentanti inclusiv in Biroul Electoral Central. Este deci un test important, dar in egala masura foarte greu.
CATEGORII. Vor avea loc sase alegeri: a Presedintiei Bosniei-Hertegovina, alegerea reprezentantilor celor doua Camere ale Parlamentului, alegerea Adunarilor Cantonale din Federatia Bosnia-Hertegovina. Se vor alege, de asemenea, presedintele si vicepresedintele Republicii Srpska, ca si reprezentantii Adunarii poporului, a Parlamentului Republicii Srpska, parte integranta a Bosniei-Hertegovina. Presedintia republicii este formata din trei presedinti, fiecare minoritate, respectiv bosniaca, croata si sarba, urmand sa-si voteze presedintele. Este vorba, deci, despre o presedintie colectiva, unde deciziile sunt adoptate prin consens, fiecare presedinte urmand sa fie, prin rotatie, pe perioada mandatului de patru ani, seful statului in exercitiu. Autoritatile au anuntat deja ca 2,7 milioane de cetateni au dreptul sa se prezinte la vot. Se afla in competitia pentru alegeri 48 de partide, 8 coalitii si 12 independenti.
NATIONALISM. Discursul nationalist da tonul, fiind din ce in ce mai greu a se face distinctia intre cei care se proclama moderati si cei care recunosc direct ca sunt nationalisti. Diviziunile si tensiunile etnice intre grupurile politice s-au adancit intr-un mod ingrijorator pe parcursul campaniei electorale, care a inceput la 1 septembrie 2006. Inca de la inceputul campaniei, in ciuda prezentei masive a Politiei internationale, violentele si-au facut aparitia. O bomba a explodat chiar langa mormantul fostului presedinte bosniac, Aljia Izetbegovici, iar cateva zile mai tarziu un grup de musulmani a fortat intrarea intr-o biserica sarba, construita pe locul unei foste moschei. Acestea sunt doar doua exemple, la care se adauga violentele de limbaj, blamarile, invinuirile pe care si le arunca zilnic unii altora participantii la alegeri. Cu toate acestea, intreaga comunitate internationala spera ca alegerile se vor desfasura pasnic, urmand sa fie libere si corecte.
(Corina Cretu este observator
in cadrul Organizatiei pentru Securitate
si Cooperare in Europa)
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
