Scandal de proporţii între bulgari şi sărbi: Cine, cui îi fură salata!?

"Serbia ne fură salata", titrează miercuri pe prima pagină cotidianul sofiot Novinar, subiectul fiind prezent şi în alte ziare bulgăreşti. Motivul pentru supărarea presei bulgare este că într-o publicaţie din Belgrad se afirmă că salata, cunoscută în România sub denumirea "salata bulgărească", iar în Bulgaria şi în Serbia ca "şopsca salata" ar fi de fapt o măncare sârbească.

Conform presei sârbe, etnicii şopi care au dat denumirea salatei nu sunt bulgari, ci sârbi şi din această cauză salata nu poate fi considerată bulgărească, deşi în ea ar fi folosite nişte ingrediente din bucătăria bulgărească şi cea macedoneană. În apărarea salatei bulgăreşti a sărit ministrul pentru bulgarii din pretutindeni, Bojidar Dimitrov. El explică că şopii au devenit aliaţii Bulgariei în războaiele cu Imperiul Bizantin din secolul XI şi după această s-au bulgarizat. Dimitrov, care este istoric, dezminte cu fermitate afirmaţia că şopii ar fi fost sârbi. În prezent, şopii trăiesc în jurul capitalei bulgare, Sofia, dar şi în Serbia şi Macedonia, arată Mediafax. Şopii din Bulgaria nu se mai consideră însă o etnie aparte.

Afirmaţiile presei sârbe sunt respinse şi de maestrul Miro, cel mai popular bucătar sârb din Bulgaria. Sârbul spune că este bucătar de mai bine de 30 de ani şi ştie cu siguranţă că "şopsca salata" este o mâncare bulgărească. El afirmă că există şi o salată sârbească ce conţine castraveţi, roşii şi ardei iute, dar spre deosebire de aceasta, "şopsca salata" are şi brânză şi se prepară fără ardei iute.

Ziariştii de la Novinar l-au întrebat pe comisarul european pentru protecţia consumatorilor, Meglena Kuneva, dacă Bulgaria ar putea obţine un patent pentu salată pentru a evita în viitor pretenţiile sârbeşti. Kuneva însă a răspuns că, în conformitate cu normativele europene în vigoare, alimentele nu pot fi patentate doar pentru că provin de o anumită regiune geografică.

"Guvernul a "economisit" prin mărirea salariilor", titrează Sega. În ciuda crizei şi a afirmaţiilor fostului guvern că va reduce cheltuielile bugetare, în al doilea trimestru al anului a fost înregistrată o creştere a numărului şi a salariilor funcţionarilor publici, scrie ziarul. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în luna iunie slariaţii din administraţia de stat au fost cu 639 mai mulţi faţa de luna mai, iar salariile lor cu 9,9% mai mari în comparaţie cu primul trimestru al anului.

Noul guvern este sprijinit de o mare parte a populaţiei, scrie Dnevnik. Un studiu al Agenţiei de opinie Alpha Research arată că 47% din bulgari au încredere în noul guvern, 60% în premierul Boiko Borisov şi 45% în parlament. Şase din şapte intervievaţi declară că sprijină primii paşi ai guvernului. Acest sprijin este mult mai mare decât cel de care s-a bucurat guvernului lui Serghei Stanişev la începutul mandatului său. În acelaşi timp, doar 13% din bulgari spun că au încredere în sistemul judiciar al ţării.

Noua putere continuă să verifică activitatea foştilor guvernanţi, informează presa bulgară de miercuri. Noul preşedinte al parlamentului, Ţeţka Ţaceva, a declarat marţi că a sesizat Parchetul în privinţa achiziţiei a cinci lifturi de către fosta conducere a legislativului. Lifturile au fost cumpărate la un preţ de peste 160 mii de euro, dar cei din GERB cred că valoarea lor reală nu depăşeşte 45 mii de euro.

Standart scrie că reprezentanţii Partidului Socialist Bulgar au intrat în panică deoarece noul guvern dezvăluie în fiecare zi abuzurile lor. Fostul premier Serghei Stanişev a declarat marţi că va informa Bruxellesul în cazul în care membrii partidului său vor fi persecutaţi. "Nu ne este frică de acuzaţiile partidului GERB, pentru că afirmaţiile reprezentanţilor acestuia sunt inventate şi nu au nimic de a face cu realitatea", a spus el. "Stanişev ar trebui să se ruşineze de furturile în timpul mandatului său, iar nu să se plângă la Bruxelles", a replicat noul premier Boiko Borisov.