Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu este un secret că muncitorii români au acaparat posturile sezoniere din agricultura şi din domeniul construcţiilor din Germania. Celor care pleacă din România li se alătură alţi români loviţi de criza din Italia şi Spania. Ei acceptă să lucreze la tarife orare sub nivelul pieţei tocmai pentru a fi siguri că îşi vor găsi un loc de muncă. Mai mult, de foarte multe ori ei acceptă doar acorduri verbale cu angajatorul care evită astfel să plătească contribuţiile la statul german. Tocmai de asta, românii rămân neputincioşi în momentul în care angajatorul “uită” să le plătească salariile câteva luni.
Români, în greva foamei
Publicaţia germană “Junge Welt” detaliază cazul celor şase muncitori români care se află în greva foamei fiindcă nu şi-au primit salariile de câteva luni. Firma care i-a contractat, Accent Bau Gmbh, cu sediul în Bad Soden, le-a dat de lucru pe un şantier din Frankfurt am Main, dar a uitat să le mai şi plătească salariile. Cei şase susţin că suma totală pe care ar trebui să o încaseze se ridică la 28.000 de euro. Nu există acte clare pentru această sumă, sunt doar calculele muncitorilor, rezultate din promisiunea angajatorului de a plăti 19 euro pentru fiecare metru pătrat de izolaţie finalizat. De peste o săptămână au intrat în greva foamei ca o formă de protest care să atragă atenţia opiniei publice asupra situaţiei lor. Iniţial au fost 10 muncitori, dar patru dintre ei au ales să se întoarcă între timp în România, notează sursa citată.
Sprijin de la sindicate
Sindicatul muncitorilor IG BAU a aflat din presa locală de cazul muncitorilor români. “Din actele pe care le deţin muncitorii, ei pot solicita în mod întemeiat să li se plătească retroactiv tariful minim orar pe o astfel de activitate, care variază între 11,10 şi 13,95 euro. Având în vedere că ei aveau şi alte atribuţii, nu doar izolarea clădirii, rezultă o sumă de achitat chiar mai mare decât solicitările muncitorilor. Investigăm cazul şi vom lua legătura cu firma responsabilă”, susţin reprezentanţii sindicatului. “Muncitorii au un contract de muncă verbal. Din punctul nostru de vedere, acesta valorează la fel de mult ca unul scris. Ei sunt angajaţi pe termen nelimitat. În acest moment, ei au sistat orice activitate de lucru şi vor rămâne în greva foamei până vor încasa măcar cei 28.000 de euro. Noi îi vom sprijini. Angajatorul le-a propus să le dea câte 100 de euro să plece acasă. Ei nu sunt dispuşi să plece şi vor protesta zilnic la poarta şantierului de pe strada August-Schanz 27-31a din Franfurt am Main”, au adăugat cei de la IG Bau.
Risc de îmbolnăvire
Cât priveşte riscul ca muncitorii să se îmbolnăvească, reprezentanţii sindicatului promit asistenţă permanentă. “Sunt cinci zile de când nu au mâncat, iar luni a fost chemată deja salvarea. Unul dintre ei a leşinat. Au ales să bea doar apă. Personal, nu am avut încă de-a face cu protestatari în greva foamei. Din câte am aflat, ei pot rezista doar câteva zile. Din păcate, nu este un caz singular. Angajatorii nu au nici o reţinere să îi jefuiască din banii lor. Muncitorii sezonieri din străinătate habar n-au de existenţa unui tarif minim orar în domeniul în care activează. Se mulţumesc cu puţin, iar angajatorii profită din plin. Autoritatea fiscală dispune de mult prea puţini oameni ca să combată munca la negru şi să inspecteze toate şantierele. Dumpingul salarial este o practică obişnuită în domeniu. Muncitorii lucrează 10 ore, dar sunt plătiţi doar pentru opt. Astfel de firme ar trebui interzise pe piaţă, dar, de cele mai multe ori, muncitorii aparţin unui alt subcontractant”, concluzionează IG Bau.
Caz similar la Leipzig
Televiziunea germană MDR a anunţat că opt muncitori români protestează zilnic de aproape o lună în faţa unui şantier din centrul oraşului Leipzig. Din acelaşi motiv: nu şi-au primit salariile de câteva luni. Lucrările continuă pe şantierul Ring-Messehaud de pe strada Humboldstrasse din Leipzig, fără ca cineva să îi bage în seamă pe muncitorii români. Limba germană nu o vorbesc, astfel că unul dintre muncitori comunică în limba engleză cu reporterii de la MDR. “Fiecare dintre noi mai avem de încasat 2.742 de euro, la un tarif orar minim de 10,50 euro. Avem 121 de ore neplătite pe luna martie, plus lichidarea pe lunile aprilie şi mai. Avansul l-am primit”, spune muncitorul. Prin intermediul reporterilor, situaţia lor a ajuns în atenţia sindicatului “Împotriva traficului de persoane şi a exploatării muncitorilor”.
Formă modernă de sclavie
Ancheta sindicatului a scos la iveală mai multe nereguli. “Muncitorii au avut parte de rele tratamente. Au fost zile în care nu au avut nimic de mâncare, fiindcă angajatorul a uitat să le aducă mâncare. În unele zile le mai dădea câte 10-15 euro pentru mâncare, dar in altele nu le dădea nimic şi muncitorii nu apucau să mănânce. Angajarea lor a fost realizată prin metode neclare de la un subcontractant la altul. La vârful piramidei se află firma din Leipzig Hildebrand&Jurgens. Urmează subcontractantul principal Scerra Bau din Italia şi alte câteva firme româneşti. Nimeni de la aceste firme nu a putut fi contactat. Este neclar care dintre aceste firme datorează banii câtre muncitori”, susţin reprezentanţii sindicatului, care acuză “o formă modernă de sclavie şi de trafic de persoane”. Vestea protestului s-a răspândit, astfel că cei opt muncitori români nu mai sunt primiţi pe nici un şantier din Leipzig. “Obiectivul nostru este să obligăm contractantul principal să plătească sumele restante. Dacă va fi nevoie, vom merge în instanţă”, susţin cei de la sindicatul IG Bau.
Un caz fericit
Frankfurter Allgemeine Zeitung prezintă situaţia unui muncitor român care a avut mai mult noroc. El lucra şase ore în fiecare săptămână la un angajator german căruia îi făcea curăţenie în casă. La finalul lunii încasa suma de 100 de euro. “Având în vedere că românul nu vorbea limba germană, angajatorul a profitat de situaţia lui şi i-a plătit doar 3,88 euro pe oră”, notează FAZ. Muncitorul, care se află cu soţia şi cei doi copii în Frankfurt, s-a adresat JobCenter, solicitând să i se acorde şomajul de categoria a II-a. Jobcenter-ul a refuzat, pe motiv că acesta s-ar afla în Germania doar în căutarea unui loc de muncă, iar activitatea sa la angajator nu poate fi luată în considerare, fiindcă este remunerată cu mai puţin de 200 de euro.
A câştigat în instanţă
Românul s-a adresat Tribunalului din Frankfurt şi a avut câştig de cauză. Judecătorul a stabilit că, luând în considerare adoptarea tarifului minim orar de 8,50 de euro, românul trebuie catalogat angajat şi are dreptul să încaseze asigurarea de bază Hartz IV. Legea prevede că orice cetăţean UE are dreptul să încaseze ajutorul social dacă a lucrat timp de minimum trei luni în Germania. Bărbatul a trăit mai multe luni într-o grădină din zona rurală, alături de soţia sa şi de cei doi copii, în vârstă de 9 şi 1 an. Când reprezentanţii de la Protecţia Copilului au aflat că familia nu dispune de apă potabilă şi încălzire, copiii au fost duşi într-un centru de plasament. Părinţii şi-au recuperat copiii, abia după ce au fost primiţi în casa celui pentru care urmau să facă curăţenie. Suma cu care erau remuneraţi pentru activitatea de curăţenie era una modică, fiindcă familia nu plătea nici un fel de chirie şi nu avea nici o contribuţie la achitarea altor utilităţi.
Citește pe Antena3.ro
