x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sfârşitul erei Merkel: o Germanie cu o economie puternică, dar vulnerabilă și o societate polarizată

0
27 Sep 2021 - 08:30
Sfârşitul erei Merkel: o Germanie cu o economie puternică, dar vulnerabilă și o societate polarizată Hepta Angela Merkel

În ajunul alegerilor generale de duminică din Germania, o veste surprinzătoare a venit din... Elveţia: milionarii germani au început să-şi mute părţi din avere acolo ca precauţie pentru cazul în care votul va aduce stânga la putere.

Acesta este un semn al incertitudinilor privind rezultatul primelor alegeri din era post-Merkel, moştenirea lăsată de cancelarul în timpul căreia Germania s-a transformat din „bolnavul Europei“ în locomotiva economică şi politică a continentului.

În 16 ani sub conducerea unui politician care a bătut recorduri europene la rezistenţa în funcţie, Germania a devenit o forţă economică, însă una vulnerabilă, cu o societate fragmentată şi inegalităţi accentuate. Acest lucru înseamnă că nu există un lider politic clar. Societatea germană era profund divizată şi înainte de Merkel.

Încă sunt diferenţe mari între Germania de Vest capitalistă şi Germania de Est, fostă comunistă. Însă venirea valurilor de imigranţi a amplificat polarizările, deşi Merkel a transformat criza din 2015 într-o oportunitate pentru economie, care avea nevoie de întinerirea populaţiei şi de forţă de muncă nouă. Şi încă mai are. Deficitul de forţă de muncă creşte din nou, iar angajatorii cer din nou imigranţi. Nevoia de muncitori a crescut în paralel cu avansul econonomic. PIB-ul a urcat cu 34% de când Merkel a venit la putere, mai mult decât a crescut economia vecină şi rivală, Franţa, scrie Reuters.

Merkel a avut şi noroc. Baza reformelor pentru revitalizare economică era deja turnată, iar economia a fost impulsionată de cererea pentru exporturi din partea ţărilor mari cu creştere rapidă cum este cea a Chinei. Cancelarul a cules roadele reformelor lui Gerhard Schroeder: reduceri de taxe, lipirea beneficiilor de şomaj cu ajutoarele sociale şi îmbunătăţirea flexibilităţii pieţei muncii.

Sub Merkel, şomajul a atins cele mai scăzute cote din istorie, iar guvernul a folosit cu maximum de efect programele Kurzarbeit, scheme de muncă cu program redus care au ajutat la prevenirea disponibilizărilor masive oferind companiilor subvenţii pentru salarii dacă acestea îşi păstrează angajaţii.

Aceste programe au fost imitate la scară largă de guvernele europene în criza provocată de pandemia de COVID. O economie deschisă şi bazată pe exporturi, Germania lui Merkel s-a lovit de politicile protecţioniste ale preşedintelui american Donald Trump şi a căutat să se alieze cu China pentru protejarea globalizării şi pieţei libere. Dar a simţit şi forţa de expansiune a Chinei, îngreunând în cele din urmă calea de acces a companiilor chineze, adesea controlate de guvern, la sectoarele strategice. Însă aceste măsuri au venit târziu.

Interesul Germaniei era, mai întâi de toate, să aibă cui exporta. Berlinul nu s-a trezit până nu şi-a pierdut unul dintre cei mai buni pro­du­că­tori de roboţi industriali, cumpărat de un pro­ducător chinez de electrocasnice! Merkel a văzut mai degrabă un partener decât un duş­man şi în Rusia, o ţară devenită şi mai im­por­tantă pentru economia germană după ce can­celarul a decis că Germania trebuie să treacă prin cea mai ambiţioasă transformare din lume din punct de vedere energetic: renunţarea complet la energia atomică, apoi la cărbune, în favoarea energiei din surse regenerabile.

Dar tranziţia se face arzând gaze, importate mai ales din Rusia. Germania şi-a acutizat dependenţa de gazele ruseşti deşi Rusia şi-a demonstrat clar tendinţele expansioniste, mai întâi prin războiul din Georgia din 2008, apoi prin anexarea Crimeei de la Ucraina în 2014.

Berlinul susţine sancţiunile economice şi financiare aplicare Moscovei, în pofida împotrivirilor din business-ul german, puternic legat de piaţa rusă. Sancţiunile nu par să producă roade prea bune, iar Germania lui Merkel continuă colaborarea cu Rusia, ceea ce se vede în protejarea gazoductului rusesc Nord Stream 2 în faţa opoziţiei americane, şi, mai important, a opoziţiei Poloniei şi Ucrainei. În prezent, UE se îndreaptă spre o criză a gazelor, o cauză fiind şi faptul că Rusia nu livrează suficient combustibil - posibil, spun criticii, pentru a forţa mâna europenilor să accepte necondiţionat Nord Stream 2. Această atitudine polarizează şi mai mult Europa în sine, adâncind divizuni deschise de criza imigranţilor. Atunci, Germania, un stat cu o economie puternică, şi-a deschis porţile pentru refugiaţi, permiţând unor lideri populişti şi cu tendinţe autoritare precum Viktor Orban să amplifice şi să exploateze în scopuri electorale xenofobia din Est. Acasă, acceptarea imigranţilor a permis şi ascensiunea unor partide extremiste.

Politica de mediu, deşi curajoasă, pare un eşec. Centralele nucleare au fost transformate în parcuri solare, însă Germania încă îşi produce mai mult de trei sferturi din energie din combustibili fosili. Aceasta deşi nemţii plătesc unele dintre cele mai mari facturi la energie din UE, din cauza unei taxe pentru finanţarea energiei verzi.

Cu exporturile duduind, Germaniei nu-i este greu să acumuleze excedent comercial. Însă Merkel a fost prudentă în a cheltui, probabil cu gândul că populaţia îmbătrânită va avea nevoie de o plasă de siguranţă solidă, deşi mulţi i-au cerut să investească în infrastructură şi digitalizare, ceea ce le-ar fi ajutat şi pe celelalte economii din UE. Rezultatul este că Germania stă prost la digitalizare: 4 din 10 companii încă mai folosesc faxuri pentru a comunica intern sau extern.

De asemenea, Germania este pe locurile codaşe la viteza internetului în grupul economiilor mari. Pe autostrăzile nemţeşti s-o putea circula cu toată viteza de care este capabilă maşina, însă sunt porţiuni mari în care lipseşte semnalul la telefon. Adepta precauţiei şi a compromisului în dauna deciziilor rapide şi a acţiunilor decisive, Merkel şi-a văzut popularitatea urcând şi coborând, însă este considerată unul dintre cei mai populari politicieni germani atât pe plan intern, cât şi extern.

Cu toate acestea, cu atâtea vulnerabilităţi politice şi economice, Merkel a decis să nu mai candideze, ceea ce nu a mai făcut niciun cancelar până la ea, lăsând locul deschis schimbării. Pentru social-democraţi, Verzi şi Stângişti, schimbare înseamnă, printre altele, majorări de taxe pentru gospodăriile cu venituri mari, o nouă taxă pe avere, dar menţinerea impozitului de solidaritate, menit să dezvolte Germania de est. Ţinta lor este, evident, reducerea inegalităţilor. Conservatorii lui Merkel şi democraţii liberi vor reduceri de taxe pentru corporaţii şi pentru cei cu venituri mari. Nu este de mirare că milionarii îşi duc banii în Elveţia. Aşa se încheie era Merkel.

(sursa: Mediafax)

Citeşte mai multe despre:   Angela Merkel

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Guvernul Franţei blochează preţurile la energie şi anunţă compensaţii de 100 de euro pentru inflaţie

Guvernul Franţei blochează preţurile la energie şi anunţă compensaţii de 100 de euro pentru inflaţie
Premierul Franţei, Jean Castex, a anunţat joi seară blocarea preţului la gaze pe parcursul anului 2022 şi acordarea unei indemnizaţii de 100 de euro pentru compensarea efectelor inflaţiei, informează cotidianul...

NATO aprobă un nou plan de contracarare a activităţilor Rusiei, inclusiv în zona Mării Negre

NATO aprobă un nou plan de contracarare a activităţilor Rusiei, inclusiv în zona Mării Negre
Miniştrii Apărării din ţările NATO au aprobat, joi, un nou plan de apărare pe multiple fronturi faţă de riscurile generate de Rusia în zona Mării Negre şi a Mării Baltice, reafirmând obiectivul central de co...

Orban anunță demisia din PNL: Categoric nu voi vota Guvernul Ciucă. Îmi dau demisia

Orban anunță demisia din PNL: Categoric nu voi vota Guvernul Ciucă. Îmi dau demisia
Fostul președinte PNL Ludovic Orban a anunțat, joi seara, că desemnarea lui Nicolae Ciucă premier într-un govern minoritar susținut de PSD a fost „picătura care a umplut paharul” și săptămâna viitoare va...

România, în primele cinci ţări din UE cu cea mai mare inflaţie

România, în primele cinci ţări din UE cu cea mai mare inflaţie
România se află pe locul 5 în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte inflaţia, cu o creştere a preţurilor de 5,2% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, pe indicele armonizat al preţurilor de consum...

Cseke Attila: Mâine va avea loc o primă întâlnire între premierul desemnat şi preşedintele UDMR

Cseke Attila: Mâine va avea loc o primă întâlnire între premierul desemnat şi preşedintele UDMR
Ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a declarat că premierul desemnat, Nicolae Ciucă, va avea vineri o întâlnire cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. "A...

Grindeanu: Nu mă interesează funcția de președinte al Camerei Deputaților

Grindeanu: Nu mă interesează funcția de președinte al Camerei Deputaților
Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu spune că nu este interesat de nicio funcție, nici măcar de cea de președinte al Camerei Deputaților. Grindeanu a transmis, joi seara, că nu îl interesează funcții...

Opozantul rus Aleksei Navalnîi dedică premiul Saharov luptătorilor anticorupţie din toată lumea

Opozantul rus Aleksei Navalnîi dedică premiul Saharov luptătorilor anticorupţie din toată lumea
Opozantul rus încarcerat Aleksei Navalnîi s-a declarat joi "onorat" de primirea premiului Saharov decernat de Parlamentul European, anunţând că îl dedică tuturor "luptătorilor anticorupţie", relatează...

CNSU a aprobat noua listă a țărilor cu risc epidemiologic: Grecia revine în zona roșie

CNSU a aprobat noua listă a țărilor cu risc epidemiologic: Grecia revine în zona roșie
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat joi lista ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Lista intră în vigoare începând de duminică. Potrivit deciziei CNSU, în...

Bănescu: Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, era vaccinat anti-COVID

Bănescu: Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, era vaccinat anti-COVID
Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, care a murit joi, în urma unui stop cardio-respirator, din cauza infectării cu SARS-CoV-2, era vaccinat anti-COVID, a precizat, joi seară, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei...

Prefectura Capitalei: CMBSU a dispus reluarea cursurilor cu prezenţă fizică în şapte unităţi şcolare

Prefectura Capitalei: CMBSU a dispus reluarea cursurilor cu prezenţă fizică în şapte unităţi şcolare
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a dispus reluarea cursurilor cu prezenţa fizică în şapte unităţi şcolare, a informat, joi, Prefectura Capitalei. Astfel, s-a dispus reluarea...

Imagini dramatice în fața Spitalului Floreasca: Zeci de ambulanțe așteaptă să lase pacienții

Imagini dramatice în fața Spitalului Floreasca: Zeci de ambulanțe așteaptă să lase pacienții
Imagini dramatice au fost surprinse joi în fața Spitalului Clinic de Urgență Floreasca: zeci de ambulanțe au fost fotografiate încercând să intre să lase pacienții bolnavi, însă din cauza numărului mare de...

România primește ajutoare externe pentru tratarea pacienților cu COVID-19

România primește ajutoare externe pentru tratarea pacienților cu COVID-19
Austria va trimite 1.075 de colete cu medicamente pentru asistență de urgență în România. Totodată, Franța va ajuta cu 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare mecanice, echipamente și accesorii...

Summitul UE: Josep Borrell: Criza energetică este efectul unui "joc geopolitic major"

Summitul UE: Josep Borrell: Criza energetică este efectul unui "joc geopolitic major"
Criza preţurilor la energie este rezultatul unui "joc geopolitic major", a afirmat joi, la începerea summitului Uniunii Europene, Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de...

Aproape 100.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore, peste 60.000 cu prima doză

Aproape 100.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore, peste 60.000 cu prima doză
Aproape 100.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore, din care peste 60.000 au făcut prima doză, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea...

PSD a acceptat să discute cu premierul desemnat, Nicolae Ciucă: Ne vedem la sediul PSD

PSD a acceptat să discute cu premierul desemnat, Nicolae Ciucă: Ne vedem la sediul PSD
Președintele PSD Marcel Ciolacu a anunțat joi seara decizia luată în Biroul Permanent Național de a discuta cu primul ministru desemnat, Nicolae Ciucă. Discuțiile vor avea loc la sediul PSD. „A fost o decizie...
Serviciul de email marketing furnizat de