Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza politică din Republica Moldova şi răpirea de persoane de către forţele transnistrene de securitate menţin Moldova în vizorul comunităţii internaţionale. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Catherine Ashton, a efectuat joi o vizită-fulger la Chişinău după ce, miercuri, forţele separatiste de represiune au răpit un primar şi un consilier local din satul Corjova, aflat sub jurisdicţia Republicii Moldova.
Din scurta declaraţie făcută pentru presă de înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, la finalul întâlnirilor avute cu oficialii moldoveni nu este clar ce l-a determinat pe oficialul european să vină la Chişinău aproape că pe neprins de veste. Jurnaliştii au aflat despre vizită abia în dimineaţa zilei în care aceasta a avut loc. în cadrul vizitei nu a fost semnat nici un document, iar la conferinţa de presă Catherine Ashton a formulat doar mesaje protocolare de încurajare a autorităţilor moldovene în vederea apropierii de UE: "Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi UE care este în proces de negociere ne va aduce şi mai aproape unii de alţii. în afară de aceasta, UE şi guvernarea de la Chişinău împărtăşesc viziuni comune în ceea ce priveşte promovarea reformelor la nivel de Guvern. Aceste reforme vor asigura stabilitatea şi prosperitatea Moldovei”, a spus Catherine Ashton.
Desi iniţial în programul demnitarului european era inclusă şi o întrevedere cu liderul opoziţiei comuniste Vladimir Voronin, aceasta a fost contramandată fără a se preciza motivul.
Cert este că la întâlnirile oficiale pe care Catherine Ashton le-a avut la Chişinău s-a discutat şi despre incidentul de miercuri de la Corjova, când primarul localităţii şi un consilier local au fost răpiţi de miliţia transnistreană. La fel de sigură este şi informaţia potrivit căreia reprezentantul special al Germaniei pentru problema transnistreană, Patricia Flor (împuternicit al Ministerului german de Externe pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală) s-a întâlnit la Tiraspol cu şeful administraţiei separatiste, Igor Smirnov. Patricia Flor i-a transmis lui Smirnov că "republica transnistreană autoproclamată nu este şi nici nu va fi recunoscută vreo dată pe plan internaţional, iar administraţiei de la Tiraspolul nu-i rămâne decât să accepte această stare de fapt”.
Vizita oficialului german la Tiraspol a avut drept scop de a convinge partea transnistreană de necesitatea reluării tratativelor oficiale cu Chişinăul, fapt care, în opinia sa, "ar permite soluţionarea problemelor cu care se confruntă oamenii de rând”. în replică, Igor Smirnov a spus că "dialogul oficial dintre Chişinău şi Tiraspol, întrerupt în februarie 2006, poate fi purtat exclusiv de pe poziţii egale şi fără exercitarea presiunilor asupra uneia dintre părţi”.
Urmare a incidentului de la Corjova, delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control şi-a sistat participarea până la eliberarea celor doi funcţionari ai administraţiei locale. în plus, Chişinăul pretinde scuze de la administraţia separatistă, pentru profanarea simbolurilor de stat ale Republicii Moldova în timpul altercaţiilor cu oamenii din sat. Joi, combatanţii războiului de la Nistru din 1992 au pichetat Ambasada Federaţiei Ruse din Chişinău, cerând Moscovei să intervenă pe lângă cetăţeanul rus Igor Smirnov pentru eliberarea imediată a celor doi funcţionari. Combatanţii au ameninţat că dacă nu vor fi auziţi, în zilele următoare vor face lanţ viu în jurul Ambasadei şi vor bloca toate intrările.
Vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Eugen Carpov, s-a întâlnit vineri cu reprezentantul departamentului de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceak. Oficialul moldovean a cerut eliberarea primarului şi consilierului de la Corjova, dar şi a altor doi cetăţeni moldoveni, Ernest Vardanean şi Ilie Cazac, condamnaţi de o instanţă ilegală de la Tiraspol la 15 şi, respectiv, 14 ani de închisoare, pentru ceea ce separatiştii au calificat "înaltă trădare”. Reprezentantul Tiraspolului a declarat că problema nu va fi soluţionată astăzi, deoarece, spune el, "pentru a lua decizii comune trebuie să conlucrăm - nu să admitem provocări”.
Vizitele efectuate de Catherine Ashton la Chişinău şi Patricia Flor la Tiraspol au coincis cu plecarea preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, la Strasbourg unde s-a discutat în mod special despre depăşirea crizei politice din Republica Moldova, prin alegerea şefului statului. Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland a menţionat că alegerea preşedintelui este un moment crucial pentru continuarea reformelor şi trecerea la etapa de post-monitorizare a Moldovei din partea Consiliului Europei. La rândul său, preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, a spus că reforma judiciară este primul examen al actualei guvernări de la Chişinău.
Nu doar Uniunea Europeană urmăreşte evoluţiile din Republica Moldova. Pentru data de 11 martie este programată vizita la Chişinău a vicepreşedintelui american, Joseph Biden. în legătură cu aceasta, pe 25 februarie, liderul transnistrean Igor Smirnov a convocat într-o şedinţă închisă toţi şefii organelor de securitate cărora le-ar fi spus că Biden vine în Moldova ca "să tragă hotarul pe Nistru".
Citește pe Antena3.ro
