Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ždanoka ar fi acționat pentru a aranja întâlniri față în față cu contactele sale din serviciile de informații ale Rusiei, la Moscova și la Bruxelles, cel puțin din anul 2003, susțin site-ul de investigații rus „The Insider” - cu sediul în Letonia - , site-ul „Delfi Estonia”, centrul de jurnalism de investigație „Re:Baltica” și ziarul suedez „Expressen”, care citează e-mail-uri și alte corespondențe, în cadrul unei ample anchete.
Potrivit „The Insider”, Ždanoka, eurodeputată neafiliată din 2004, ar fi colaborat, începând din anul următor, cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).
De asemenea, ea ar fi solicitat finanțare de la ofițerii de informații ai Rusiei și a elaborat cu aceștia proiecte de inițiative și comunicate de presă în mai multe rânduri, susține ancheta jurnalistică.
Politiciana letonă ar fi „apărat în mod deschis” poziţiile Moscovei, scrie „The Insider”, într-un lung articol bazat pe schimburi de e-mail-uri între Ždanoka şi agenţi ruşi, incluzând „rapoarte explicite şi detaliate despre activitatea ei ca europarlamentar”.
Aceste e-mail-uri se referă la „întâlniri fizice la Moscova sau la Bruxelles” şi la „cereri de finanţare provenite din surse ruseşti pentru activităţile sale politice”, conform acestei anchete.
„Nu este un caz izolat”
De atunci, Parlamentul European a demarat propria investigație în acest caz, iar eurodeputații din Letonia avertizează acum că există și alți spioni ruși în rândurile lor, la fel ca Ždanoka, impulsionând astfel efortul liderilor de la Bruxelles de a-i demasca pe legiuitorii aflați pe statul de plată al Moscovei.
„Suntem convinși că Ždanoka nu este un caz izolat.”, au scris Sandra Kalniete, Roberts Zīle și Ivars Ijabs într-o scrisoare citată de site-ul „Politico”. „Există și alți europarlamentari (...) care servesc cu bună știință interesele Rusiei. Există intervenții publice, dosare de vot, evenimente organizate, precum și activități ascunse.”, au avertizat cei trei eurodeputați letoni.
La rândul lui, șeful Comisiei pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European, spaniolul Adrian Vazquez Lazara, a cerut un proces minuțios de verificare pentru a stabili ce politici au permis ca Ždanoka să ajungă în această situație.
„Ar fi intolerabil dacă ar exista deputați plătiți de Kremlin care să lucreze pentru a distruge democrația europeană din interior. Orice legături cu Rusia și cu sateliții săi trebuie descoperite și urmărite!", a scris Lazara pe rețelele de socializare.
Rușii recrutează din UE și NATO
Rusia caută de multă vreme să racoleze surse aflate în poziții-cheie în țările europene, iar Ždanoka nu este singurul caz.
Oficialii estonieni au arestat recent un profesor acuzat de spionaj în favoarea Rusiei. Anul trecut, un fost agent de informații a fost condamnat la închisoare pentru că a transmis Kremlinului informații sensibile.
În 2022, autoritățile germane au arestat un oficial din cadrul agenției de informații externe a Germaniei pentru că a transmis date secrete la Moscova. În 2017, un membru maghiar al Parlamentului European a fost acuzat de spionaj în favoarea Rusiei. Iar exemplele recente de spionaj nu se opresc aici, fiind semnalate din Austria până în Polonia.
Pentru ruși, presupusa recrutare a lui Ždanoka este ceva obișnuit, susține Bill Evanina, fost înalt oficial american de contrainformații, care a ocupat funcția de șef al Centrului Național de Contrainformații și Securitate.
„Rusia cheltuiește mult timp, efort și resurse pentru a recruta membri nu numai din țările NATO, ci și din țările vecine, din cadrul serviciilor de informații și al corpul politic - mai ales la nivelul inferior, deoarece presupune că aceștia vor urca în grad.”, dezvăluie Evanina, citat de site-ul american de știri „The Daily Beast”.
Ani de zile de pregătire
Șefii serviciilor de contrainformații lucrează intens pentru a depista cine este vulnerabil la o posibilă recrutare din partea agențiilor inamice de spionaj, inclusiv în țările NATO, mai spune el.
Evanina a prezidat Consiliul național pentru politica de contraspionaj și Forumul aliat pentru securitate și contraspionaj, unde a lucrat cu lideri ai serviciilor de contrainformații din Australia, Canada, Noua Zeelandă și Marea Britanie tocmai pe această temă. El a prezidat, de asemenea, Grupul de contrainformații al NATO.
De când a început invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, statele europene au expulzat în mod colectiv aproximativ 400 de spioni ruși, a anunțat recent MI6, serviciul de informații externe al Marii Britanii.
„O parte din munca mea a fost aceea de a conduce contraspionajul pentru NATO. Întotdeauna discutam despre recrutările rușilor, nu numai la Bruxelles și în Belgia, în interiorul și în jurul NATO, ci și în țările gazdă. Cum arată, pe cine caută, cine este vulnerabil?”, afirmă Evanina.
În cazul Tatjanei Ždanoka, aceasta a reprezentat Letonia în Parlamentul European în perioada 2004-2018, precum și din 2019 până în prezent.
În culise, ea a comunicat însă pe ascuns cu doi agenți de influență, potrivit anchetei „The Insider”. Mai întâi, ea a colaborat cu un bărbat pe nume Dmitri Gladei, dar, în 2013, intermediarul ei pare să se fi schimbat - Gladei i-a prezentat prin e-mail un bărbat care a fost cunoscut sub pseudonimul „Sergei Krasin”, susține investigația jurnalistică.
Se presupune că ambii erau ofițeri ai FSB. În corespondență, ea ar fi trimis informații pe care le-a etichetat ca fiind „rapoarte” și, ocazional, s-a referit la sarcina ei aparentă de a colecta date ca fiind „informațiile promise”.
Răspunzând acestor acuzații, Ždanoka a susținut că, în ultimii ani, a întâlnit „mii de oameni”. Când i s-a cerut să comenteze despre unul dintre agenții ei de influență, eurodeputata letonă a recunoscut că l-a cunoscut pe Gladei, citând o întâlnire din anii 1970, scrie „The Insider”.
„Nu pot considera acest text ca fiind întrebări care mi-au fost adresate, deoarece se bazează pe informații pe care se presupune că le aveți și pe care, prin definiție, nu ar trebui să le aveți.”, a declarat Ždanoka pentru „The Insider”.
Ždanoka a îmbrățișat de multă vreme opinii pro-Rusia. Ea a fost unul dintre observatorii internaționali la „referendumul” organizat de Rusia în Crimeea, în 2014. Acest „referendum” a fost folosit de către Kremlin pentru a pretinde legitimitatea anexării ilegale a Crimeei.
În 2022, ea a fost unul dintre puținii eurodeputați care au votat împotriva condamnării, de către Parlamentul European, a invaziei Rusiei în Ucraina.
Țintele vulnerabile
De-a lungul timpului, ofițerii de contrainformații au considerat că problemele legate de bani, de ego sau de vulnerabilitatea la constrângere sunt factori care ar putea determina oficiali guvernamentali să devină spioni. Cu toate acestea, spionii contemporani au o abordare puțin diferită, susține Evanina.
„În zilele noastre, recrutarea a evoluat și este puțin diferită de vechiul scenariu”, mai spune Evanina pentru „The Daily Beast”, precizând că ideologia a devenit, în multe situații, un factor principal.
„Activitățile rușilor și eforturile lor sunt uimitoare, prin capacitatea lor de a conduce narațiunea politică și narațiunea mediatică spre cele mai bune interese ale Rusiei și de a împinge această construcție în toate modurile posibile - în dezacorduri sociale, în întâlniri, în mitinguri, în articole de presă transmise pretutindeni. Ei dirijează mici narațiuni, care devin mari narațiuni.”, a adăugat el.
În viitor, toți eurodeputații ar trebui să ia în calcul sfaturile primite din partea comunității de informații pentru a contracara recrutarea, incitarea, operațiunile cibernetice sau capcane de altă natură, recomandă Evanina.
Soartă incertă
În prezent, nu este clar ce se va întâmpla cu Ždanoka, deoarece ea beneficiază de imunitate parlamentară împotriva urmăririi penale.
Anul trecut, Parlamentul European a adoptat un amendament care interzice „persoanele și organizațiile politice cu orientări pro-Kremlin". Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, „ia aceste acuzații foarte în serios și trimite cazul la Comitetul consultativ privind Codul de Conduită”, a anunțat, în acest context, un purtător de cuvânt al actualei șefe a PE.
Și în Letonia, soarta Tatjanei Ždanoka pare, de asemenea, una precară. Anul trecut, Letonia a adoptat un nou amendament, ce sancționează persoanele care acționează împotriva statului leton.
„Vor exista consecințe!”, a avertizat deputatul leton Saeima Māris Kučinskis. „Dosarul Tatjana Ždanoka este foarte stufos și nu va rămâne fără consecințe.”, a mai spus Kučinskis, la televiziunea letonă.
În cealaltă tabără, cel mai probabil, rușii sunt furioși și caută modalități de a se debarasa de ea. Ždanoka este „consumată” acum și, probabil, și-a pierdut toată utilitatea pentru FSB, afirmă Robin Dreeke, fost agent special al FBI, specializat în contrainformații.
„Cel mai probabil se vor debarasa de ea; a fost supraexpusă. A devenit o problemă (...) Utilitatea ei pentru ruși s-a diminuat.”, spune Dreeke pentru „The Daily Beast”.
Oricum, pentru Rusia această pierdere s-ar putea să nu conteze prea mult. Foarte probabil, rușii au mai multe alte persoane care lucrează deja pentru ei, iar altele sunt în curs de formare. Ždanoka, mai afirmă Dreeke, a ajutat probabil la depistarea altor potențiali recruți.
„Rușii nu operează după principiul «avem deja unul, așa că nu trebuie să mai căutăm». Ei ar prefera să aibă 1.000 de persoane. Încearcă în mod activ să îi atragă de partea lor.”, spune Dreeke.
Cazul eurodeputatei letone zdruncină și mai mult încrederea deja erodată în instituțiile europene. Aceste suspiciuni de spionaj apar în condiţiile în care imaginea Parlamentului European a fost serios șifonată, la sfârşitul anului 2022, de „Qatargate”, un presupus scandal de corupţie, care a implicat o serie de europarlamentari, suspectaţi că au acţionat în favoarea Qatarului şi Marocului, în schimbul unor sume imense de bani.
