Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Quito se prăbuşea ieri în haos, în pofida intrării în vigoare a stării de asediu şi controlului militar, în cea de-a 11-a zi a unei crize sociale fără precedent provocate de reforme economice legate de un împrumut din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI). La mijlocul zilei, mai mulţi nori de fum pluteau deasupra oraşului, situat la 2.850 de metri altitudine, reflectând tirurile încrucişate cu rachete artizanale şi grenade lacrimogene între manifestanţi şi forţe de ordine.
Manifestanţii, purtând cagule, au incendiat sediul inspecţiei generale a finanţelor, în nordul capitalei Quito. Clădirea a fost atacată cu cocteiluri Molotov şi la, scurt timp, un grup de indivizi, cei mai mulţi cu măşti pe faţă sau căşti de protecţie, au pătruns în interior, provocând distrugeri. Potrivit procuraturii, 34 de persoane au fost arestate.
Alte atacuri au vizat sediile din Quito ale canalului de televiziune Teleamazonas şi jurnalului El Mercurio. Imagini difuzate au arătat ferestre sparte, o maşină incendiată şi o puternică prezenţă poliţienească la faţa locului.
Mişcarea indigenă, vârful de lance al contestațiilor, a dezminţit imediat orice implicare în aceste atacuri, la câteva ore după ce a acceptat public oferta de dialog a preşedintelui Lenin Moreno.
Confruntat cu cea mai gravă criză a mandatului său, preşedintele Lenin Moreno, ales în 2017, a transferat sediul guvernului la Guayaquil (sud-vest), la începutul săptămânii. Starea de urgenţă a fost decretată pentru 60 de zile, precum şi stare de asediu în jurul instituţiilor puterii, cu 74.000 de militari şi poliţişti desfăşuraţi.
"Vom restabili ordinea în întreg Ecuadorul", a dat declarat preşedintele Moreno, un liberal ales sub etichetă socialistă, invitându-i pe locuitori să meargă acasă.
Cu o zi înainte, el considerase esenţial să se reducă violenţa, lansând un apel liderilor indigeni la dialog direct pentru a găsi soluţii la criza declanşată de decizia sa de a majora cu peste 100% preţul benzinei, în schimbul unui împrumut de 4,2 miliarde de dolari din partea FMI.
"După un proces de consultări cu comunităţile, organizaţiile, popoarele, naţionalităţile şi organizaţiile sociale, am decis să participăm la acest dialog direct", i-a răspuns sâmbătă Confederaţia Naţionalităţilor Indigene din Ecuador (CONAIE).
Organizaţia a acceptat să discute despre retragerea sau revizuirea decretului, după ce vineri respinsese oferta de dialog, insistând că va participa la acesta numai după abrogarea documentului în cauză.
De la 3 octombrie, bilanţul manifestaţiilor este de şase morţi, 937 de răniţi şi 1.121 de arestări, potrivit biroului Avocatului Poporului, entitate publică pentru apărarea drepturilor.
Indigenii - care reprezintă 25% din cei 17,3 milioane de locuitori - resping eliminarea subvenţiilor la carburanţi, care îi loveşte din plin: reprezentând 68% dintre săracii din ţară, ei lucrează mai ales în agricultură şi văd scăpând de sub control cheltuielile cu transportul produselor lor.
