Stîngacii de la Casa Albă

SUA  ●  Presa americană face o constatare
Viitorul preşedinte al SUA, fie că va fi John McCain, fie Barack Obama, va fi tot stîngaci, la fel ca numeroşi lideri de la Casa Albă, de la Ronald Reagan pînă la Bill Clinton, o statistică ce intrigă presa americană.

SUA  ●  Presa americană face o constatare
Viitorul preşedinte al SUA, fie că va fi John McCain, fie Barack Obama, va fi tot stîngaci, la fel ca numeroşi lideri de la Casa Albă, de la Ronald Reagan pînă la Bill Clinton, o statistică ce intrigă presa americană.

Din 1974, Statele Unite au avut patru preşedinţi stîngaci: Gerald Ford, Ronald Reagan, George Bush şi Bill Clinton, scria recent publicaţia New York Sun. Chiar şi printre vicepreşedinţii sau candidaţii care au pierdut alegerile, stîngacii au fost bine reprezentaţi, în frunte cu Al Gore, Robert Dole, John Edwards sau Ross Perot, comentează presa americană, citată de Agenţia France Presse.

ŞI, TOTUŞI, DE CE? Proporţia stîngacilor în societatea americană este de doar 10-12 la sută, ceea ce face şi mai misterios numărul mare al liderilor politici stîngaci din ultimele decenii. "Preşedinţia a fost în mîinile stîngacilor timp de 22 de ani, în ultimii 34 de ani", scrie publicaţia Washington Post.

O POSIBILĂ EXPLICAŢIE. Stîngacii care utilizează mai mult emisfera dreaptă a creierului ar fi mai apţi pentru "a vizualiza ansamblul" unei probleme, a face mai multe lucruri deodată şi dau dovadă de creativitate, scriu cei de la New York Daily News.

În rîndul matematicienilor, artiştilor şi arhitecţilor, frecvenţa stîngacilor este mai mare, scriu ziarele, citînd nume precum Michelango, Leonardo da Vinci, Albert Einstein şi Marilyn Monroe.

DE LA PRESIUNI SE TRAGE. Pentru cei din generaţiile mai vechi, faptul că au fost presaţi să "intre în norma" unei societăţi dominate de dreptaci i-a obligat să devină perseverenţi, cheia succesului în politică, potrivit Washington Post. Publicaţia subliniază că un stîngaci născut în anii 1950, cum este John McCain, a îndurat multe pentru a rămîne aşa, fiind presat de profesori la şcoală. În 1900, proporţia celor care îndrăzneau să fie stîngaci nu era decît de 3% în societatea americană, potrivit unei anchete a National Geographic.

ADUCE GHINION? Să fii stîngaci nu a fost întotdeauna "de bine", pentru că în istorie folosirea mîinii stîngi a fost asociată cu ghinionul. În 1988, în Washington Post a apărut un editorial referitor la candidatura lui George Bush: "Vrem să avem un preşedinte stîngaci?". Mai tîrziu, în timp ce preşedintele urma un tratament pentru tiroidă, comentatorii se axau pe faptul că stîngacii ar fi "predispuşi bolilor tiroidei". Rămîne ca în acest an, după alegerile din noiembrie, "să fie schimbate foarfecele şi desfăcătoarele de conserve de la Casa Albă", a conchis New York Daily News. Dar, "ştiinţific vorbind, această ţară are nevoie de un lider ambidextru", rezumă Washington Post. Ambidextru, ambidextru, dar în cazul ăsta ce ne facem, că avem doar doi candidaţi şi ambii sînt stîngaci. Obama, poţi face un efort?