Studentie "la negru"

Dupa ce fac munci umilitoare, tinerii sositi din Romania incep o viata noua in Italia. Cu scopul de a obtine permisul de sedere, unii dintre ei se inscriu la studii. In timp ce lucreaza "la negru", ca faiantari, chelneri sau femei de serviciu, romanii termina si facultatea.

HOTARARE. Cristian Ariton si Alina Harastasanu au pus la cale prima asociatie a studentilor romani din Italia

Studentia in Occident poate lua diverse chipuri: bursa oferita de statul roman, bursa prin programul european Erasmus sau loc cu taxa, platit muncind "la negru".

ZIDAR, DECI STUDENT. Ciprian Paslaru a plecat in 2000 din Hunedoara, a lucrat ca zidar pe santiere si de trei ani e student la Stiinte Politice la Universitatea Sapienza din Roma. Isi aminteste de ce a hotarat sa lase mistria si sa puna mana pe carte. "Ne ascundeam tot timpul de controale, cativa colegi au fost expulzati in Romania. Eram sarit din viza si a trebuit sa caut un mod de a ramane legal in Italia." Dupa ce s-a inscris la facultate, alte necazuri i-au napadit viata. Muncea ziua si invata noaptea. Insa, dupa prima sesiune de examene, a ramas cu multe restante. "Nu mai puteam face fata. Plateam o taxa anuala de 500 de euro pentru studii, adaugam lunar chiria de 200 de euro, mancarea. Si castigam doar 700 de euro pe luna."

DIPLOMA DE IMIGRANT. Zidarul-student s-a hotarat sa ia taurul de coarne si a mers la un oficiu pentru imigranti, de unde a obtinut un loc de cazare gratuit. S-a mutat intr-un centru in care stateau multi albanezi si africani. "Acolo mancam, acolo studiam. Mai munceam pe unde apucam si asa am reusit sa pun bani deoparte", povesteste Ciprian, in timp ce subliniaza pasaje dintr-o carte de Politica Economica pentru examenul de diploma. Viitorul licentiat nu stie daca o sa-i foloseasca pe santier tot ce a invatat in facultate, dar isi inchipuie ca patronii or sa-l respecte mai mult cand vor auzi ce-i poate mintea. De curand, a inceput sa colaboreze cu Serviciul de Consultanta pentru firmele italo-romane si, asteptand timpuri mai bune, zidarul cu diploma locuieste intr-un mic apartament, impreuna cu alti sase constructori.

DIRECTOR. Pineta ar vrea sa faca mai multe, dar nu are cu ce

PRIVILEGIATII. Intr-o situatie ideala in comparatie cu cei care au hotarat sa se inscrie la studii pe cont propriu se afla castigatorii de burse oferite de statul roman sau de Uniunea Europeana. La Accademia di Romania in Roma, institutie culturala sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe, exista 33 de locuri de cazare pentru acesti studenti. "Internatul Academic" al Accademiei se afla in preajma celui mai frumos parc romanesc, inconjurat de reprezentantele academiilor din Regatul Unit al Marii Britanii, Belgia sau Egipt. "In total, intr-un an cazam cam 60 de studenti. Aici au la dispozitie o biblioteca, participa la activitatile noastre culturale si, mai nou, ii incurajam in demersurile de infiintare a unei asociatii studentesti", declara Dan Eugen Pineta, directorul Accademiei di Romania. Bursierii platesc o chirie lunara de 100 de euro, in vreme ce la Roma un loc intr-un apartament in zona centrala costa cel putin 400 euro.

O ASOCIATIE PENTRU TOTI. In bucataria de la ultimul etaj al Accademiei, Cristian Ariton si Alina Harastasanu prepara micul dejun. Amandoi locuiesc in Accademie de cateva luni, studiaza Stiintele Sociale si au pus la cale prima asociatie a studentilor romani din Italia. "Vrem sa demonstram tinerilor italieni ca nu suntem doar hoti, zidari sau ingrijitoare. Sa-i chemam la dezbateri, sa le prezentam imagini, creatii culturale din tara noastra", zice Alina, cu revolta in glas.

Abia dupa 15 ani de la Revolutie studentii romani din Italia au reusit sa se organizeze pentru a-si sustine interesele. Cristian marturiseste ca nou-infiintata asociatie va fi un punct de reper pentru toti studentii romani care vor ajunge la Roma: "In primele zile, cand nu stiu pe ce drum sa apuce, unde sa caute un loc de cazare, unde sa gaseasca magazinele cele mai ieftine, noi le vom acorda sprijinul".

DISPONIBILITATE. Accademia are doar 33 de locuri de cazare

FARA BANI. Mai putin favorizati de soarta sunt bursierii care platesc chiria intreaga. Cei 400 de euro primiti in fiecare luna prin programul european Erasmus se dovedesc prea putini. Pentru a rezista un semestru la o universitate din strainatate, erasmusii trebuie sa apeleze la banii parintilor sau sa lucreze prin restaurante.

"Dau 300 de euro pe chirie, 200 de euro pe mancare si in rest ma uit prin vitrine. Nu am bani sa-mi cumpar carti, sa ies in oras cu prietenii, sa fac o escapada la Napoli sau la Florenta", spune, amarata, Paula din Craiova, studenta la Management. Ea nu vrea sa recurga la solutiile lui Mihai, un bursier mai descurcaret care a gasit o cale sa manace bine si sa-si plateasca si chiria.

DIN POMANA SARACILOR. "Mihai si-atat" a economisit ceva cat timp a mancat pe la biserici si pe la cantinele sociale. Spune ca numai ce a venit la Roma si a inceput a slabi vazand cu ochii. "N-aveam bani sa-mi platesc patul si trebuia sa rup de la gura. Noroc ca am intalnit niste romani care luau masa pe gratis la Vatican", povesteste Mihai. La Caritas, studentul Erasmus a mancat pentru prima data caracatita, cozonac frantuzesc, banane si portocale in fiecare seara. S-a cam ingrasat din pomana saracilor. "Ma intorc in tara multumit. Am luat toate examenele, am lucrat cate putin, m-am distrat, am calatorit la Venetia, in Sicilia. Am avut pat intr-un adapost social", spune Mihai, care baga mana-n foc ca printre italieni poti trai zile in sir fara un ban in buzunar.

CU STUDII SUPERIOARE

De obicei, romanul face muncile de jos. Italienii s-au obisnuit intr-atat cu indulgenta mioriticilor incat pana si pentru un post de ingrijitoare cer pregatire universitara romaneasca. "Caut romanca sau poloneza, femeie in casa, pentru curatenie si ingrijire copil mic. Cerinte: studii de asistenta sociala." Asfel suna anunturile de oferte de locuri de munca in ziarele Peninsulei. Iar studentii suporta imaginea decazuta a imigrantului estic. Daca vor sa concureze pentru un post mai bun, "multi tineri se rusineaza sa spuna ca-s romani, pentru a nu-si face un deserviciu. Nu intra in asociatii si evita comunitatea romaneasca", mentioneaza Cristian Ariton, presedintele Asociatiei studentesti.