Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai presus de orice, Israelul consideră că Hamas reprezintă o amenințare existențială și susține că eradicarea acesteia este un obiectiv crucial. Orice altceva în afara acestui scop ar constitui, în viziunea Cabinetului Netanyahu, un eșec.
La rândul lor, Statele Unite s-au angajat să ajute statul evreu să învingă Hamas, însă, pentru Casa Albă, amenințarea se extinde dincolo de Hamas: administrația Biden încearcă să își mențină aliații uniți împotriva Iranului, Rusiei și Chinei.
Deși ambele țări doresc să evite un război regional mai amplu, Israelul este dispus să își asume mult mai multe riscuri în încercarea de a-i învinge pe insurgenții islamiști radicali.
Încetarea temporară a focului, o divergență majoră
Imediat după atacurile teroriste din 7 octombrie, Biden și-a exprimat clar sprijinul ferm pentru Israel, oferindu-i lui Netanyahu întreaga sa susținere, în timpul unei călătorii la Tel Aviv. Vizita în sine a fost una neobișnuită și, implicit, a avut o însemnătate specială, deoarece a fost efectuată de șeful administrației de la Washington într-o zonă de război.
Însă, în zilele care au urmat, sub presiunea criticilor din propriul partid, Biden a subliniat în mod repetat, în convorbiri telefonice cu Netanyahu, că Israelul ar trebui să își desfășoare campania militară în conformitate cu respectarea dreptului umanitar internațional.
În momentul de față, SUA solicită tot mai mult o încetare temporară a luptelor pentru ca ajutorul umanitar să ajungă în Gaza și ostaticii să fie scoși în siguranță din teritoriul palestinian. Concomitent, SUA se opun apelurilor pentru o încetare totală a focului.
Citește pe Antena3.ro
Recent, la o strângere de fonduri pentru campania prezidențială americană de anul viitor, un participant a strigat: „În calitate de rabin, am nevoie să cereți o încetare a focului chiar acum!”. Biden a răspuns fără să ezite: „Cred că avem nevoie de o pauză!”.
De altfel, problema și logistica modului în care ar funcționa o pauză a luptelor din Gaza au fost abordate de însuși șeful diplomației americane, Antony Blinken, în timpul unei întrevederi avute de acesta la sfârșitul săptămânii trecute cu Netanyahu și membrii cabinetului israelian de război.
În replică la presiunile americane pe această temă, Netanyahu a declarat după întâlnirea cu Blinken că se opune unei încetări temporare a focului, care nu include eliberarea ostaticilor israelieni deținuți de Hamas.
Oficialii de la Washington susțin că Israelul a întrerupt anterior luptele, în momentul în care au fost eliberați doi ostatici americani. Israelul a acceptat să întrerupă loviturile aeriene în locul unde au fost lăsați ostaticii, potrivit unei surse americane. La momentul respectiv, Israelul nu a recunoscut însă că a fost de acord cu această pauză.
Netanyahu nu se lasă
De asemenea, tot în momentul de față, administrația Biden exercită presiuni asupra Israelului pentru a reduce la minimum victimele civile și pentru a folosi mai multe „lovituri chirurgicale”, de precizie, care să-i vizeze numai pe liderii Hamas.
Chiar dacă numărul victimelor crește în Gaza și criza umanitară se agravează, Israelul a continuat însă atacurile pe scară largă, lovind una dintre cele mai mari tabere de refugiați din Fâșia Gaza, într-o acțiune în care au murit femei și copii.
Casa Albă a refuzat să se pronunțe asupra oportunității atacului, dar oficialii administrației au devenit extrem de iritați de numărul mare de victime.
„Acestea sunt operațiunile lor. Ei și numai ei pot vorbi despre deciziile lor de alegere a țintelor și despre modul în care conduc operațiunile!”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, John Kirby.
„Ceea ce depinde de noi este să ne asigurăm că au instrumentele și capacitățile necesare, inclusiv perspectivele noastre, lecțiile pe care le-am învățat în acest tip de război, pe măsură ce se aventurează în aceste decizii operaționale.”, a adăugat el.
Netanyahu a declarat în weekend că va continua campania militară în Gaza cu „toată puterea sa”. De asemenea, el a precizat că nu va permite intrarea în Fâșia Gaza a unor rezerve de combustibil, despre care SUA și grupurile umanitare susțin că sunt absolut necesare în vederea funcționării generatoarelor pentru spitale și a instalațiilor de apă.
Soluția celor două state
Un alt motiv de divergență între cei doi aliați este viitorul incert al Gazei. Pe termen lung, Biden solicită tot mai insistent o soluție cu două state, în care Israelul ar coexista cu un stat palestinian independent.
De altfel, în timpul recentei sale vizite, Blinken s-a consultat cu guvernul israelian asupra a ceea ce urmează pentru Israel și Gaza, după campania militară împotriva Hamas.
„Purtăm și vom continua să purtăm discuții cu partenerii din întreaga regiune și din întreaga lume cu privire la ceea ce ar trebui să urmeze, după ce Hamas va fi învinsă. Cea mai bună cale, poate chiar singura cale, așa cum am spus, este soluția a două state pentru două popoare.”.
Intențiile israelienilor în privința viitorului Gazei, după încheierea războiului, rămân însă neclare. Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat că obiectivul statului evreu este acela de a distruge atât capacitățile militare ale Hamas, cât și capacitatea grupării radicale de a guverna teritoriul palestinian. Dar, a adăugat el, țara sa nu are niciun interes în reocuparea permanentă a Fâșiei Gaza.
Pe de altă parte, lideri ai extremei drepte israeliene se pronunță pentru ocuparea Gazei pe termen lung sau împingerea locuitorilor din teritoriul palestinian în regiunea Sinai, din Egiptul vecin, lucru de care autoritățile de la Cairo nici nu vor să audă.
Presiuni interne enorme
Finalul conflictului militar nu se întrezărește, însă atât Biden, cât și Netanyahu se confruntă cu presiuni politice tot mai mari în propriile țări.
Biden, care inițial a fost lăudat pentru sprijinul său prompt pentru Israel, este bombardat acum cu critici din partea membrilor propriului partid - în special a alegătorilor mai tineri și a musulmanilor și arabo-americanilor - care sunt îngrijorați de numărul tot mai mare de morți din Gaza și solicită administrației de la Washington să ceară israelienilor o încetare a focului.
Chiar și membri ai Congresului care au fost susținători ai Israelului și au sprijinit inițial, necondiționat, ajutorul militar pentru această țară au declarat săptămâna aceasta că doresc să vadă mai multă reținere în campania militară împotriva Hamas.
„Rata actuală a deceselor de civili în interiorul Fâșiei Gaza este inacceptabilă și nesustenabilă!”, a afirmat, săptămâna trecută, senatorul democrat Chris Murphy, care face parte din subcomitetul pentru Orientul Mijlociu din cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului.
„Îndemn Israelul să își reconsidere imediat abordarea și să treacă la o campanie antiteroristă mai chibzuită și mai proporțională!”, a adăugat el.
Un sondaj Gallup, al cărui rezultat a fost dat publicității recent, a constatat că ratingul de aprobare a lui Biden în rândul democraților a scăzut cu 11 puncte procentuale în ultima lună, ajungând la 75% - cel mai scăzut din partea propriului partid, de pe întreaga durată a președinției sale.
Între timp, adversarii actualului șef al Casei Albe din Partidul Republican, inclusiv candidații la președinția republicană din 2024, interpretează apelul lui Biden pentru o pauză a luptelor în Gaza drept o dovadă că sprijinul său pentru Israel se înmoaie.
Iar Netanyahu, care înainte de conflict era deja nepopular în rândul israelienilor din cauza presiunilor sale pentru o controversată reformă judiciară, se confruntă acum cu criticile legate de modul în care au avut loc atacurile din 7 octombrie.
El este luat la țintă de numeroși israelieni pentru refuzul său de a-și asuma vreo responsabilitate în eșecul în prevenirea atacurile teroriste și se află în centrul unui nou val de solicitări pentru demisie.
Premierul, care și-a construit o reputație de adept al unei strategii dure de securitate, a parat criticile, afirmând că o anchetă asupra breșelor din apărarea țării ar trebui să aștepte până la sfârșitul conflictului, iar „singura demisie pe care intenționez să o forțez este cea a Hamas”.
În aceste condiții, pare că actualul cabinet israelian nu are de gând să renunțe la amplificarea strategiei sale de forță în Gaza, nici măcar la insistențele marelui său aliat de peste Ocean.
