SUA nu renunță la Siria, de teama Rusiei și a Iranului

Președintele Joe Biden s-a mișcat până acum extrem de repede în vederea încheierii războaielor fără sfârșit ale Americii în Orientul Mijlociu, cu o excepție. Deși trupele americane au plecat din Afganistan și și-au redus drastic activitatea în Irak, misiunea US Army în Siria este departe de a fi terminată, iar perspectiva unei retrageri din țara distrusă de cei 10 ani de război civil nu pare să fi fost luată în calcul în niciun fel la Washington. Mai mult, numărul militarilor americani desfășurați pe teritoriul sirian a crescut în ultimul timp, de teama intensificării influenței Rusiei și a Iranului în regiune. 

Misiunea declarată a trupelor SUA din Siria este neutralizarea grupării teroriste Stat Islamic (SI), în parteneriat cu forțele rebele siriene kurde. Oficial, administrația de la Casa Albă consideră că pericolul SI nu a trecut, deși armata jihadiștilor a fost decimată în ultimii ani, iar activitatea extremiștilor islamiști s-a redus la operațiuni specifice mai degrabă unei rețele teroriste. În consecință, aproximativ 900 de soldați americani sunt desfășurați în prezent în Siria, au declarat recent oficialități de la Pentagon, care nu au oferit niciun indiciu asupra perspectivei unei eventuale retrageri americane. De altfel, până în prezent, nici Casa Albă nu a spus absolut nimic despre când sau dacă va declara că gruparea SI a fost învinsă în Siria, scenariu în care contingentele americane ar urma să părăsească teritoriul acestei țări. Fostul șef al Casei Albe, Donald Trump, a încercat și a eșuat în două rânduri să retragă US Army din Siria, una dintre aceste tentative provocând demisia lui James Mattis, secretar american al Apărării la vremea respectivă. De atunci, misiunea militară a SUA s-a extins încet, dar constant, fără a face valuri. Când Trump a declarat pentru prima oară încheierea misiunii, Pentagonul raporta că în jur de 450 de soldați au rămas pe teritoriul sirian. Astăzi, se pare că numărul acestora s-a dublat.

Cap de pod în Orientul Mijlociu

Supraviețuind până acum mandatelor a doi președinți nerăbdători să aducă acasă trupele din regiuni de conflict, misiunea americană în Siria apare într-un contrast izbitor cu cea din Afganistan. Acolo, Trump a negociat, iar Biden a implementat o retragere totală, care a înlesnit victoria rapidă a talibanilor și preluarea de către aceștia a controlului asupra întregii țări. Concomitent, administrația Biden finalizează treptat și războiul de uzură din Irak. SUA vor menține aici doar 2.500 de soldați, însă aceștia vor fi reetichetați drept consilieri și instructori militari. Mai mult, Biden a declarat încetarea misiunii de luptă a trupelor SUA în Irak.

Siria, butoi cu pulbere

Siria este considerată însă un caz unic, care antrenează o serie de actori internaționali și de alianțe fragile. Țara a devenit în actualul context global un butoi cu pulbere și, la orizont, nu se prefigurează nicio soluție. Trupele americane sunt doar una dintre forțele implicate în devastatorul război civil de aici. Forțele siriene, ruse, iraniene și turce, precum și aliații acestora sunt prinse între revolta internă contra președintelui sirian, Bashar Assad, și reapariția unor grupări teroriste, cum ar fi Al-Qaeda. Proximitatea Siriei face din aceasta un teritoriu atractiv pentru dușmanii Israelului. Teheranul și-a mutat aici forțele și, imediat, acestea au devenit ținta raidurilor aeriene declanșate de statul evreu. Pe de altă parte, milițiile sprijinite de Iran, care operează de ambele părți ale frontierei siriano-irakiene, atacă în mod constant forțele americane, declanșând riposta acestora din urmă. La rândul ei, Moscova și-a stabilit în Siria un cap de pod pentru expansiunea rusă în Orientul Mijlociu, iar contingentele trimise de Kremlin l-au menținut la putere pe Assad, în timpul războiului civil derulat pe durata unui deceniu. În schimb, Rusia și-a construit aici baze militare permanente, de unde își poate testa echipamentele și tacticile de luptă. Și forțele turce sunt angrenate în această ecuație a conflictului, gestionând „zone de siguranță” în regiuni din Siria. Armata turcă intră însă deseori în conflict cu contingentele ruse, trupele lui Assad, precum și cu Forțele Democratice Siriene (FDS), sprijinite de SUA, care sunt considerate de către Ankara drept elemente teroriste.

Citește pe Antena3.ro

Ștefan Mandachi își cere scuze după ce l-a susținut și votat pe Călin Georgescu: „Am greșit”. Duminică se bucurase de victoria acestuia

SUA, obligate să rămână

Într-o oarecare măsură, trupele americane acționează în Siria din postura unei forțe de stabilitate. Indiferent de motivele inițiale ale desfășurării US Army în Siria, retragerea lor acum ar putea avea însă implicații majore în competiția Americii cu marii ei rivali. „Marea competiție cu Rusia și China este una globală și include Orientul Mijlociu. Ideea că trebuie să plecăm din Orientul Mijlociu pentru a putea concura cu China și Rusia este prostească”, declara, recent, Bradley Bowman, director al Institutului de cercetare „Centrul pentru Putere Politică și Militară al Fundației pentru Apărarea Democrațiilor”, din Washington. „Rusia joacă un rol crucial în Siria. Știm că Assad nu ar mai fi fost, probabil, la putere fără ajutorul Moscovei. Știm că interesul principal al Rusiei sunt bazele oferite de Assad. Dacă ne retragem, vom avea chiar o și mai mică influență, iar principalii jucători vor fi Moscova și Teheranul”, a spus Bowman, într-un interviu acordat publicației „The Washington Times”. „Un alt interes major al Americii este susținerea Israelului (...) Știm că Teheranul a încercat ani de zile să creeze un pod terestru”, pentru a-și aproviziona aliații regionali, cum ar fi Siria și mișcarea libaneză Hezbollah, a adăugat el. Alți analiști sunt de părere că Biden a lăsat armata americană în Siria, deoarece nu are o alternativă mai bună.  Biden „a avut o politică interimară față de Siria, căreia i-au lipsit până acum scopul și direcția”, e de părere Abdulrahman al-Masri, un alt analist pe probleme de Orientul Mijlociu, citat de aceeași publicație. „În mare parte, este vorba despre o continuare a politicii administrației precedente, adică a menținerii unei misiuni de stabilizare la un cost redus, precum și a unei presiuni economice asupra regimului Assad, fără un obiectiv politic precis”, a adăugat el.

Obiectiv ascuns și lupta antiteroristă

Într-adevăr, chiar dacă administrația Biden nu recunoaște deschis, pare tot mai evident faptul că SUA rămân în Siria tocmai pentru a contracara influența Rusiei, Iranului și a altor actori. În ultimele zile, oficialități de rang înalt de la Washington au insistat asupra faptului că SUA pot avea o prezență majoră în lupta contra terorismului, inclusiv în Afganistan, fără a avea desfășurate trupe pe câmpul de luptă, ridicând astfel un mare semn de întrebare asupra adevăratului scop al continuării prezenței militare americane în Siria. În orice caz, Pentagonul a respins cu o virulență neașteptată vestea răspândită de mass-media din Iran, potrivit cărora armata americană s-ar retrage din trei baze siriene, după ce autoritățile de la Washington au susținut că pot contracara terorismul și dacă nu dispun de trupe în teren. La rândul lor, reprezentanți ai administrației Biden au anunțat că strategia SUA față de Siria nu va suferi schimbări semnificative.

Moscova a criticat cu virulență menținerea prezenței SUA pe teritoriul sirian, considerând ridicole argumentele Casei Albe, potrivit cărora americanii au dreptul să rămână în Siria pentru a executa misiuni antiteroriste.