Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Suedia se confruntă cu violența bandelor de zeci de ani, însă intensificarea crimelor din ultima perioadă a fost una fără precedent. Infracțiunile, alimentate de traficanți de droguri notorii, supranumiți „Vulpea kurdă” sau „Grecul”, au ucis zeci de trecători nevinovați, aflați în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit.
În timp ce familii întregi sunt distruse de războiul dintre bande, țara înregistrează și cel mai mare număr de copii urmăriți penal pentru crimă din ultimii ani. Acum, guvernul suedez se confruntă cu o provocare majoră, în încercarea de a readuce țara la nivelul de siguranță cu care se mândrea până nu de mult.
Cu doar două decenii în urmă, Suedia avea unul dintre cele mai scăzute niveluri de decese provocate de violența armată pe cap de locuitor din Europa. Acum se află în fruntea clasamentului - cu un număr de 2,5 ori mai mare decât media europeană.
Anul trecut, peste 60 de persoane au fost împușcate mortal în Suedia - cel mai mare număr înregistrat vreodată - , iar anul acesta bilanțul negru se anunță a fi unul identic sau chiar mai rău.
Mai mult, în 2022, au fost consemnate 90 de explozii și 101 tentative de atacuri cu explozibili, iar până acum, în acest an, au avut loc deja peste 100 de explozii, susține poliția suedeză.
De altfel, poliția a fost plasată în stare de alertă, gata să prevină crimele brutale și exploziile, iar liderii țării se pregătesc să desfășoare armata.
Premierul Suediei a fost nevoit să îl convoace pe șeful forțelor armate pentru a ajuta la limitarea creșterii numărului de crime comise de bande, promițând să „vâneze” grupările infracționale și să le „învingă”.
Numai luna trecută, Suedia a fost martoră la mai multe împușcături mortale - patru în orașul Uppsala - dintre care două soldate cu morți - și două în Stockholm, unde un băiat de 13 ani și-a pierdut viața.
La 25 septembrie, două explozii puternice au distrus clădiri rezidențiale din centrul Suediei, provocând trei răniți grav. Clădirile au fost reduse la moloz, cu cărămizi și secțiuni de ferestre împrăștiate în exterior.
Cum a început nebunia
„A fost un proces lent, care a început în Malmo, în sudul Suediei, în jurul anului 2010”, explică Nikoi Djane, un gangster devenit criminolog, crescut între membrii bandelor din Stockholm.
„Rata de condamnare este extrem de scăzută pentru aceste infracțiuni, ceea ce a contribuit la faptul că oamenii au continuat să se omoare între ei”, a spus el, într-un interviu acordat publicației „The Times”.
Fostul infractor a recunoscut că a participat la violențe când era mai tânăr, într-o perioadă în care situația „nu era la fel de periculoasă ca în prezent”. „La vremea respectivă, împușcarea și uciderea nu reprezentau o tendință, așa că, din fericire, nu a fost atât de grav. Aceleași situații în care am fost implicat atunci ar fi dus astăzi la împușcături”, a spus el.
Potrivit lui Djane, violențele legate de bande au luat amploare, după ce o serie de conflicte între două grupuri au provocat împușcarea trecătorilor nevinovați.
Acum, a spus el, s-a ajuns la „adoptarea de măsuri strategice pentru a obține alianțe sau pentru a crea conflicte, prin destabilizarea unui grup, în vederea preluării controlului”.
Djane a mai precizat că este vorba, de asemenea, despre „onoare și respect”. „Lipsa de respect este un factor major în spatele împușcăturilor”, a adăugat el.
Având în vedere că rata de condamnare este „extrem de scăzută” pentru aceste infracțiuni, atacatorii sunt rareori încarcerați, ceea ce înseamnă că se află „pe străzi și reprezintă o țintă pentru represalii”, a mai spus el.
„Astfel, pentru fiecare crimă nerezolvată, apar mai multe ținte, ceea ce echivalează cu mai multe potențiale crime”, a explicat Djane.
Furie extinsă, abordare teroristă
Djane și-a amintit apoi de perioada în care membrii unei bande se răfuiau, dar nu până la punctul în care consecințele certurilor dintre ei să devină fatale.
Acum însă, spune el, există o diferență majoră. Conflictele s-au extins dincolo de teritoriile bandelor și au afectat viețile cetățenilor nevinovați, care au rămas fără persoane dragi din cauza unor violențe incontrolabile.
„Acum, codul care prevede neatacarea familiei și a oamenilor nevinovați este de mult încălcat. Oricine poate fi implicat în violențe - direct, indirect, trecători nevinovați, oameni care seamănă din întâmplare cu ținta și membri ai familiei”, a spus Djane.
„Este un război în desfășurare. Ei încearcă să provoace răul în orice mod posibil. Dacă nu te pot prinde pe tine, îți prind fratele sau prietenul”, a adăugat el.
Djane a povestit că fratele prietenului său a fost ucis din cauza unei datorii de 942 de lire sterline. „Sunt o grămadă de sociopați care umblă pe străzi. Nu există loc pentru empatie, altfel nu vei supraviețui!”, a mai declarat el pentru publicația citată.
Victime nevinovate
În 2020, o fetiță de 12 ani a fost ucisă de un glonț rătăcit ce viza un infractor, în timpul unui schimb de focuri între bande, în fața unui McDonald’s din Botkyrka, oraș aflat la sud de Stockholm, într-un incident tragic, care a provocat un val de șoc în întreaga țară.
O tânără mamă și un băiat de cinci ani au fost, de asemenea, prinși între focuri de armă, la un loc de joacă din Eskilstuna, la vest de Stockholm, în septembrie anul trecut.
Recent, două persoane au fost ucise și alte două rănite, atunci când un individ a deschis focul într-un restaurant dintr-un mic oraș din estul Suediei, la 22 septembrie, într-un incident despre care poliția susține că „pare să facă parte din spirala de violență tot mai mare dintre bandele criminale”.
Un băiat de 13 ani a fost găsit mort în pădurea din apropierea casei sale din suburbiile orașului Stockholm, la 21 septembrie, după ce a fost împușcat în cap, într-un exemplu de „violență grosolană și complet nesăbuită a unei bande”, după cum a declarat un reprezentant al procuraturii.
La rândul său, poliția suedeză a anunțat: „Mai mulți băieți cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani au fost uciși, mama unui criminal a fost executată acasă, iar un tânăr din Uppsala a fost împușcat mortal, în timp ce se îndrepta spre locul de muncă”. Potrivit forțelor de ordine, cel puțin 13.000 de persoane au legătură cu lumea interlopă din Suedia.
Copiii-asasini sunt nemiloși
Incidentele, tot mai numeroase, au dezvăluit și o altă față crudă a violențelor. Potrivit directorului Serviciului suedez de securitate, Anders Thornberg, citat de „The Sun”, bandele angajează copii-asasini, „le furnizează arme” și le dau adresele țintelor. Există și cazuri în care chiar copiii au contactat bandele pentru a-și oferi serviciile ca asasini plătiți.
Uneori, copiii-asasini au doar 13 sau 14 ani. De altfel, estimările oficiale sugerează că jumătate dintre suspecți au sub 18 ani și trei sferturi au sub 21 de ani.
Infractorii condamnați cu vârsta sub 18 ani sunt trimiși în centre de îngrijire sau în instituții pentru tineri infractori, în timp ce pentru cei sub 21 de ani se ia în considerare vârsta lor - ceea ce înseamnă sentințe semnificativ mai scurte.
Acest lucru este cunoscut drept „ia patru ani pentru a deveni un om de 100”, ceea ce înseamnă că, prin comiterea unei infracțiuni grave în numele unui lider de bandă mai în vârstă, tinerii câștigă statut și notorietate.
Thornberg i-a calificat și pe tinerii infractori drept „nemiloși”.
Capii crimei
Personajul aflat în vârful lanțului trofic al criminalității este Rawa Majid, în vârstă de 37 de ani, cunoscut sub porecla de „Vulpea kurdă”.
Majid a fost șeful celei mai violente bande din Suedia, „Foxtrot”, și era unul dintre cei mai căutați criminali din țară, până când a fost arestat de poliția iraniană, la 9 octombrie.
Celebrul lider al bandei era urmărit, după ce a fost acuzat de comiterea unei serii de atentate cu bombă și împușcături mortale în Stockholm.
El era fugar din 2020 și a pus poliția pe urmele sale până în Turcia, unde obținuse cetățenia cu trei ani în urmă. Majid avea să fie capturat la frontiera dintre Turcia și Iran.
Numai în 2023, membrii „Foxtrot” au fost acuzați pentru o serie de omoruri, inclusiv cele ale unor civili prinși între focurile încrucișate ale unor războaie sângeroase de cartier, purtate de obicei de băieți de doar 13 ani. Numai în septembrie, spre exemplu, s-au înregistrat douăsprezece decese.
„Rawa Majid este un lider de bandă întreprinzător cu ambiții de a deveni un Pablo Escobar scandinav”, remarca, recent, Diamant Salihu, autor a două cărți despre bandele de crimă organizată din Suedia. Teroarea bandei sale va continua să fie simțită, chiar și atunci când șeful ei se află în spatele gratiilor.
„Foxtrot” și banda „Dalen” - condusă de Mikael „Grecul” Tenezos, în vârstă de 25 de ani - au propagat frica în mai multe orașe din Suedia, în timp ce luptă pentru întâietate pe piața profitabilă a drogurilor din țara scandinavă.
Disputa dintre cei doi lideri de bandă se calmează periodic și se reaprinde, declanșând o serie aparent nesfârșită de infracțiuni violente legate de „Foxtrot”, care implică adolescenți.
Săptămâna trecută, un băiat de 16 ani a fost judecat, fiind acuzat că, în ianuarie, a executat un adolescent de 15 ani, de la distanță mică, într-un restaurant de sushi din Skogås, suburbie a orașului Stockholm.
Atacul a fost comis la ordinul unui aliat al „Vulpii kurde”, scrie ziarul suedez „Aftonbladet”.
De asemenea, în Turcia se ascunde fostul adjunct al lui Majid, Ismail Abdo, în vârstă de 33 de ani, condamnat pentru trafic de droguri.
Acesta se ascundea deseori sub pseudonimele „Dr. Phil” și „Căpșunarul” pentru a-l ajuta pe Majid să-și controleze imperiul infracțional - prin intermediul aplicațiilor criptate. La 7 septembrie, o femeie de 60 de ani a fost împușcată mortal în locuința sa din Uppsala. Femeia era mama lui Abdo.
Răzbunarea pentru uciderea ei a venit doar câteva zile mai târziu, atunci când o casă din același oraș a fost ținta unui grup de gangsteri înarmați.
În urma tragediei, jurnalistul suedez Peter Imanuelsen scria că polițiștii din țară avertizează că „nu vor putea opri niciodată bandele”.
„Cu alte cuvinte, atentatele cu bombă și împușcăturile aproape zilnice au devenit acum noua normalitate”, a precizat el.
