Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comentariile ambasadorului Chinei în Franța, Lu Shaye, care a declarat în timpul unui interviu televizat că fostele țări sovietice nu au „un statut efectiv în dreptul internațional”, au provocat consternare diplomatică, în special în statele baltice.
Lituania, Letonia și Estonia îi vor convoca pe ambasadorii chinezi din țările lor pentru a cere clarificări, anunța, încă de ieri, ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis.
De asemenea, oficiali din Ucraina, Republica Moldova, Franța și Uniunea Europeană au oferit propriile critici acide la adresa comentariilor lui Lu.
Trimisul de rangul cel mai înalt al Beijingului la Paris a făcut aceste remarci ca răspuns la întrebarea dacă Crimeea, care a fost anexată ilegal de Rusia în 2014, face parte sau nu din Ucraina.
„Chiar și aceste țări ex-sovietice nu au un statut efectiv în dreptul internațional, deoarece nu a existat niciun acord internațional care să materializeze statutul lor de țări suverane!”, a afirmat Lu, după ce a menționat mai întâi că problema Crimeei „depinde de modul în care este percepută chestiunea”, deoarece regiunea a fost „la început rusă” și apoi „oferită Ucrainei, în timpul erei sovietice”.
Comentariile au părut să nege suveranitatea țărilor care au devenit state independente și membre ale ONU după căderea Uniunii Sovietice, în 1991, și vin pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina.
Citește pe Antena3.ro
Până în prezent, China a refuzat să condamne agresiunea armatei lui Putin în Ucraina sau să ceară retragerea trupelor sale, îndemnând în schimb la reținere din partea „tuturor părților” și acuzând NATO că alimentează conflictul.
De asemenea, Beijingul a continuat să consolideze legăturile sale diplomatice și economice cu Moscova.
Furtună de critici
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a reacționat imediat, calificând remarcile drept „inacceptabile”. „UE nu poate decât să presupună că aceste declarații nu reprezintă politica oficială a Chinei.”, a scris Borrell pe Twitter.
Și Franța a reacționat rapid, Ministerul său de Externe declarându-se „pe deplin solidar cu toate țările aliate afectate” de aceste comentarii. Parisul a solicitat Chinei să clarifice dacă aceste comentarii reflectă poziția sa.
Mai mulți lideri din fostele state sovietice, inclusiv Ucraina, au ripostat rapid după interviul difuzat, la sfârșitul săptămânii trecute, la postul francez LCI.
Ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevics, a cerut „explicații din partea Chinei și retragerea completă a acestei afirmații”. El s-a angajat să ridice această problemă în timpul unei reuniuni a miniștrilor de Externe din UE.
Republica Moldova s-a declarat, la rândul ei, „surprinsă” de comentariile lui Lu. „Sperăm că aceste remarci nu reprezintă politica oficială a Chinei.”, au afirmat oficialitățile de la Chișinău.
„Este ciudat să auzi o versiune absurdă a «istoriei Crimeei» de la un reprezentant al unei țări care este scrupuloasă cu privire la istoria sa milenară.”, a scris, de asemenea, pe Twitter Mihailo Podoliak, consilier al Administrației Prezidențiale din Ucraina. „Dacă vreți să fiți un actor politic important, nu repetați ca papagalii propaganda rușilor!”, a adăugat el.
De cealaltă parte, atunci când a fost întrebat despre remarcile lui Lu, la o conferință de presă organizată ieri, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat vag că Beijingul respectă „statutul de stat suveran” al țărilor din fosta Uniune Sovietică, dar a evitat să detalieze răspunsul.
Relații zdruncinate
Nu este prima dată când Lu, o voce provocatoare între diplomații chinezi agresivi, - așa-numiții „lupi războinici”, - a stârnit controverse pentru opiniile sale.
„El este însă ambasador, își reprezintă guvernul și reflectă astfel o anumită gândire existentă în China în privința acestei probleme.”, remarca, recent, Jean-Pierre Cabestan, profesor de științe politice la Universitatea Baptistă din Hong Kong, citat de CNN.
Comentariile oficialului chinez plasează Beijingul în centrul atenției, într-un moment deosebit de sensibil pentru diplomația sa pe continentul european. Legăturile s-au deteriorat, pe măsură ce Europa a urmărit cu neliniște relația tot mai strânsă a Chinei cu Rusia și refuzul acesteia de a condamna invazia lui Putin.
În ultimele luni, Beijingul a încercat să-și repare imaginea, subliniind neutralitatea sa declarată în conflict și dorința de a juca un „rol constructiv” în dialog și negocieri, alimentând și mai mult dezbaterea din capitalele europene cu privire la modul de calibrare a relației lor cu China, un partener economic cheie.
Dezbaterea s-a intensificat săptămâna trecută, în urma unei vizite la Beijing a președintelui francez, Emmanuel Macron, care a semnat o serie de acorduri de cooperare cu China, în timpul unei călătorii prezentate de acesta drept o oportunitate de a începe să lucreze cu chinezii pentru a promova pacea în Ucraina.
Numeroase voci din fostele state sovietice, aflate mulți ani sub un regim autoritar comunist, au criticat o astfel de abordare, iar remarcile lui Lu nu au făcut altceva decât să le dea apă la moară.
„Dacă cineva se mai întreba de ce statele baltice nu au încredere în China pentru a intermedia pacea în Ucraina, iată răspunsul - un ambasador chinez susține că Crimeea este rusă, iar frontierele țărilor noastre nu au nicio bază legală!”, a scris Landsbergis pe Twitter, după interviul acordat de Lu.
