Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bernd Fabritius este primul originar din Transilvania care a ajuns în Parlamentul german. Născut la Agnita, în judeţul Sibiu, şi plecat din România în 1985, sasul Fabritius a candidat pe listele Uniunii Creştin-Sociale (CSU), aliaţii bavarezi ai cancelarului Angela Merkel, şi a ajuns în Parlament. Acum este raportor pentru Ucraina al Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag.
O situaţie tragică
Din această postură, el face o analiză amară a situaţiei de la graniţa cu România, pe care o apreciază drept "tragică". Într-un interviu acordat Deutsche Welle, Fabritius afirmă: "Nu este permis ca cetăţenilor unei ţări aflaţi în căutarea democraţiei şi autodeterminării să li se aplice un tratament asemănător celui pe care mi-l amintesc din imaginile televizate transmise, în decembrie 1989, din România. Nu poţi goli cu forţa Maidanul şi să interzici unei opoziţii în curs de articulare platforma pe care se manifestă. Prin acest gest, puterea de la Kiev a devenit actor al radicalizării".
Puterea de la Kiev – actor al radicalizării
"Prin acest gest, puterea de la Kiev a devenit actor al radicalizării. Ceea ce se petrece acum în Ucraina a depăşit stadiul de tulburări, vorbim despre un adevărat război civil. Cred că întrebarea fundamentală, de la care a pornit întregul conflict, anume, dacă locul Ucrainei este într-o asociere cu Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală Eurasiatică, nu are un răspuns radical - ori-ori. E nevoie de o soluţie ucraineană, care ar putea însemna o apropiere de ambele alianţe statale. Şi aceasta nu se poate găsi decât împreună cu Rusia. Pentru că o Ucraină pe care Rusia o presează să nu se apropie de Uniunea Europeană - aşa cum a făcut-o când a determinat Kievul să întrerupă procesul de asociere cu UE înaintea summitului de la Vilnius - nu poate fi drumul corect. Rusia poartă partea ei de responsabilitate pentru pacea în Europa", opinează Bernd Fabritius.
Nu vorbim despre "un preţ de achiziţie"
Întrebat ce înţelege prin presiunea rusă, în conditiţiile în care Moscova doreşte să împrumute cu 15 miliarde de dolari Ucraina, iar Europa nu are cum să echilibreze o astfel de balanţă, Fabritius a oferit un răspuns tranşant: "Nu se poate vorbi despre un "preţ de achiziţie"". "Aceasta este o încercare de a influenţa economic - şi mai putem adăuga câteva detalii cum ar fi preţul gazului. Aceasta nu are nimic de-a face cu filantropia, este doar un element de influenţă. M-ar bucura, personal, dacă Ucraina, ca un stat cu adânci rădăcini creştine şi tradiţii europene, să se integreze familiei europene. Germania, Uniunea şi Parlamentul European trebuie să întreprindă tot ce depinde de ele pentru ca poporul Ucrainei să fie în stare să ia singur decizia şi să o şi poată purta, fără influenţe externe", apreciază parlamentarul german originar din România.
Despre România şi Republica Moldova
El merge mai departe, afirmând că, "dacă privim la situaţia din Republica Moldova, e la fel de important să susţinem eforturile acestei ţări de a se apropia de UE. România, ca vecin, ar putea avea o contribuţie foarte importantă. Dar nu putem, din teama că deschidem o poartă, să izolăm vecini care ni se potrivesc. Izolarea unor naţiuni nu este o strategie pentru Uniunea Europeană".
Întrebat, în acest context, dar şi al comentariilor din presa germană pe marginea paşapoartelor româneşti oferite cetăţenilor Republicii Moldova, dacă nu cumva există riscul ca, la un moment dat, cetăţeni din Kazahstan sau Belarus să devină cetăţeni UE, profitând de Ucraina, Fabritius a detaliat situaţia României cu Republica Moldova. "Nu mă gândesc încă la o Ucraină aderată la Uniunea Europeană. Vorbim deocamdată de o asociere. Astfel că posesorul unui paşaport ucrainean nu devine automat cetăţean UE. Situaţia ar trebui mai degrabă discutată când vine vorba despre relaţiile României cu Republica Moldova. Cred că şi acolo - fără să îmi propun să dau României sfaturi politice - ar fi importantă mai multă prudenţă, pentru a nu genera scenarii de teamă populaţiei filo-ruse din Republica Moldova. Nu se pune problema să negăm legătura de sânge a Moldovei cu România. Sunt fraţi de limbă şi cultură. Dar e nevoie, cu siguranţă, şi de o cale moldovenească, aşa cum e nevoie de o soluţie ucraineană", spune acesta.
Der Spiegel: Un joc de şah pe un câmp minat
Publicaţia germană Der Spiegel apreciază, într-o analiză pe tema ucraineană, că actuala criză din Ucraina ar putea conduce la o nouă confruntare est-vest, "miza de pe tabla de şah geopolitică fiind supremaţia în Europa".
"Trebuie să ne asigurăm că atunci când imperiul sovietic va exploda, când se va sfărâma în bucăţi din cauza contradicţiilor sale interne, o va face doar cu un scâncet, nu printr-o explozie", afirma cu 33 de ani în urmă secretarul american al Apărării de la acea vreme, Caspar Weinberger, scrie Der Spiegel.
S-a întors Războiul Rece
"Sprijinul american faţă de manifestanţii de la Kiev arată că Războiul Rece s-a întors şi Moscova este din nou un adversar, singura diferenţă fiind că armele sunt acum diferite", notează publicaţia germană. În prezent, miza nu mai este doar Acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană şi nici viitorul preşedintelui Viktor Ianukovici. Geopolitica revine în prim-plan şi problema desemnării puterilor dominante în viitor în Europa şi Eurasia a devenit primordială", comentează publicaţia germană.
"Fostul consilier pentru securitate al preşedintelui american Jimmy Carter, Zbigniew Brzezinski, a comparat odată această regiune cu o tablă de şah, pe care joacă în special SUA, Rusia, UE şi NATO. Dar acum această tablă de şah seamănă cu un câmp minat. Pentru a înţelege potenţialul exploziv al Ucrainei este suficient să revedem un interviu acordat de fostul premier rus Egor Gaidar, un liberal reformist şi prieten al Occidentului, în anul 2008, cu un an înainte de a înceta din viaţă. Cei care vor să transforme Ucraina într-un stat membru NATO, cum dorea preşedintele ucrainean de atunci, Viktor Iuşcenko, ignoră faptul că astfel vor pune Rusia într-o inacceptabilă poziţie defensivă, atenţiona atunci fostul prim-ministru", scrie Der Spiegel.
Opiniile lui Brzezinski
În cartea "Marea tablă de şah", Brzezinski scrie că, fără Ucraina, Rusia "ar deveni un stat imperial predominat asiatic" ce ar risca să se vadă atras în conflicte din Asia Centrală. Dar dacă Moscova reuşeşte să ia sub control Ucraina şi resursele ei, atunci Rusia ar fi un "puternic stat imperial", crede Brzezinski, avertizând totodată că există riscul unei potenţiale ciocniri între Germania şi Rusia sau al unei înţelegeri între Europa şi Rusia pentru a scoate SUA din regiune.
Strategia SUA
În linii generale, viziunea lui Brzezinski este cea care ghidează strategia americană şi în zilele noastre. SUA doresc să ţină Rusia cât mai departe posibil, iar dacă europenii se implică în Ucraina şi îşi strică astfel relaţiile cu Moscova, acest lucru convine Washingtonului. Chiar şi recenta înjurătură la adresa UE scăpată de secretarul american de Stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, într-o conversaţie diplomatică privată cu ambasadorul SUA la Kiev, Geoffrey Pyatt, ilustrează abordarea geopolitică a Statelor Unite.
Punctul slab al strategiei
Însă această strategie are şi un punct slab. Dacă în cazul statelor baltice, care au o populaţie redusă, integrarea a fost mai uşoară, în cazul Ucrainei, o ţară cu 45 de milioane de locuitori, va fi mult mai greu. În plus, Ucraina este şi profund divizată. Regiunile ei din vest, bastioane ale naţionaliştilor, au o economie mai slabă faţă de cele industrializate din est şi orientate către piaţa Rusiei. De asemenea, rusa este limba dominantă la Kiev, iar milioane de ruşi trăiesc în estul ţării şi în peninsula Crimeea, transferată Ucrainei în anul 1954 împotriva voinţei localnicilor. De altfel, Crimeea ar putea deveni următorul punct fierbinte al Ucrainei, la Sevastopol fiind staţionată şi flota rusă de la Marea Neagră, încă un motiv de iritare pentru naţionaliştii ucraineni.
Butoiul cu pulbere
Până în prezent, Kremlinul a evitat să încurajeze sentimentele separatiste din Ucraina şi se pare că preşedintele Vladimir Putin nu vrea un război civil în ţara vecină. Dar chiar şi fără o implicare a Moscovei, riscul de a scăpa situaţia de sub control există, consideră Der Spiegel, reamintind de rezistenţa armată a partizanilor ucraineni împotriva armatei sovietice după al Doilea Război Mondial. De altfel, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a comparat Ucraina cu "un butoi cu pulbere", în preajma căruia nimeni nu trebuie să se joace cu focul.
