Trei români au fost eliberaţi, dar criza ostaticilor din Algeria continuă Ce povestesc norocoşii care au fost eliberaţi din mâinile teroriştilor

  

 

"Mai mulţi ostatici sunt in continuare in pericol, situaţia este in continuare neclară", anunţă, la rândul lor, agenţiile internaţionale de presă, care fac cunoscut faptul că mai multe state şi-au exprimat ingrijorarea in legătură cu soarta cetăţenilor lor, ostatici ai unui grup de islamişti care au legături cu reţeaua Al-Qaida.

 

O sursă din domeniul securităţii, citată de agenţia de presă algeriană APS, a furnizat vineri seară un bilanţ provizoriu al asaltului dat de militarii algerieni asupra zonei in care sunt ţinuţi ostaticii: 12 ostatici şi 18 răpitori au fost ucişi, 100 de ostatici străini – din totalul de 132 – eliberaţi, precum şi 573 de ostatici algerieni eliberaţi. Sursa nu a precizat numărul şi naţionalitatea străinilor care şi-au pierdut viaţa.

La Washington, Departamentul de Stat a anunţat moartea unui american, iar la Paris ministrul francez de Externe insuşi, Laurent Fabius, a dezvăluit că un francez şi-a pierdut viaţa.

 

La Bucureşti, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, vineri seara, intr-un comunicat transmis presei, că încă doi cetăţeni români au fost eliberaţi de pe platforma de la In Amenas. "Starea de sănătate a celor doi este bună", se arăta in comunicat.

 

"În cursul serii de 18 ianuarie 2013 au fost confirmate date privind încă doi cetăţeni români eliberaţi de pe platforma de la In Amenas, care, în prezent, se află sub protecţia forţelor algeriene. Familiile celor doi cetăţeni români au fost informate. Ministerul Afacerilor Externe este în contact permanent cu autorităţile algeriene şi firma angajatoare pentru finalizarea procedurilor de repatriere a acestora. Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a avut o convorbire telefonică cu unul dintre cetăţenii români. Starea de sănătate a celor doi este bună", potrivit comunicatului oficial.

 

Tot vineri seara, Ministerul Afacerilor Externe a mai confirmat eliberarea unui cetăţean român, luat ostatic în Algeria, în legătură cu care au existat anterior informaţii neverificate, vehiculate în mass-media. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a dispus detaşarea de urgenţă la Alger a doi consuli din Centrala MAE, care au ajuns la destinaţie vineri după-amiază, pentru a acorda asistenţă consulară suplimentară.

 

MAE a menţionat că a fost constituit un grup interinstituţional ce va funcţiona cu activitate permanentă până la soluţionarea crizei.

 

 

Un purtător de cuvânt al grupului responsabil de răpirea angajaţilor de pe platforma de exploatare a gazelor de la In Amenas a anunţat că grupul acţionează ca măsură de represalii la adresa intervenţiei militare franceze in Mali. Consiliul de Securitate al ONU "a condamnat in termenii cei mai puternici atacul terorist de la In Amenas, denunţând comiterea de acte de ură", precizează AFP.

 

Surse din cadrul grupului armat care ţine ostaticii au precizat că şapte cetăţeni străini se află incă in captivitate: trei belgieni, doi americani, un japonez şi un britanic. Belgia a anunţat, totuşi, că nu dispune de niciun indiciu privind prezenţa belgienillor printre ostatici.

 

Surse din cadrul securităţii algeriene  a precizat că este vorba despre incă 10 persoane incă ostatice, fără a spune dacă este vorba despre cetăţeni străini. Potrivit surselor din cadrul grupului armat, citate de AFP, ostaticii se află in uzina din cadrul exploatării de la In Amenas, iar teroriştii ar fi "aruncat in aer o parte din aceasta, pentru a respinge atacul forţelor de securitate algeriene".

 

 

Din informaţiile parvenite mass-media străine până in prezent, in afara a sute de muncitori algerieni, printre ostatici s-au aflat americani, britanici, japonezi, filipinezi, francezi, norvegieni, români, un irlandez.

 

Tragedia ostaticilor a inceput miercuri, cand in complexul de la In Amenas au pătruns teroriştii, al căror număr exact este, deocamdată, necunoscut. Oficiali algerieni au precizat că este vorba despre islamişti veniţi de peste graniţă, din Libia, care ar fi intenţionat să fugă impreună cu ostaticii, motiv pentru care la Alger s-a decis declanşarea asaltului asupra zonei in care erau reţinuţi ostaticii. Agenţia ANI din Mauritania, citând membri ai grupului căruia ii aparţin răpitorii, a precizat insă că aceştia provin din mai multe ţări, precizează BFMTV: Algeria, Egipt, Nigeria, Ciad, Mauritania, Mali şi chiar Canada.

 

 

Operaţiunea forţelor speciale algeriene a fost aspru criticată de unele state care sunt direct interesate de soarta ostaticilor din Algeria, mai ales pentru faptul că autorităţile algeriene nu au anunţat aceste state in legătură cu intenţia lor. Franţa, insă, care are relaţii destul de sensibile cu Algeria, pe care nu doreşte să le afecteze cu nimic, se abţine să critice intervenţia

 

 

Mulţi dintre ostaticii care au fost eliberaţi din captivitate şi au fost evacuaţi de la In Amenas au povestit coşmarul prin care au trecut. Elementul comun al poveştii lor este faptul că, incă din momentul atacului, miercuri, grupul islamist armat a precizat că este interesat DOAR de cetăţenii străini aflaţi la faţa locului. "S-au auzit explozii. Au rupt uşile, zbierând: ‚Ne interesează doar expaţii!’", a povestit la postul France Info un inginer algerian eliberat de la In Amenas, care evoca momentul exact al atacului terorist lansat miercuri. In acest atac şi-au pierdut viaţa un britanic şi un algerian.

 

"Au murit terorişti, au murit străini, au murit algerieni", a explicat un cetăţean francez eliberat de la In Amenas, care a făcut declaraţii la Europe1 despre asaltul dat ulterior de militarii algerieni.

 

"Am ieşit pe o uşă din spatele bazei, despre care teroriştii nu ştiau. Ieşind, am fluturat o cârpă albă, pentru ca armata să ştie că suntem muncitori paşnici şi ne-am indreptat spre ea", a mărturisit şi unul dintre algerienii salvaţi.

 

 

Un fotoreporter AFP a văzut vineri câteva camionete care au descărcat sicrie goale la spitalul din In Amenas, unde au fost transportaţi ostaticii răniţi.

Citând surse din cadrul grupului lui Mokhtar Belmokhtar, autorul răpirii, agenţia mauritaniană ANI a afirmat că acesta propune "Franţei şi Algeriei să negocieze pentru incetarea războiului lansat de Franţa in nordul statului Mali". Mokhtar Belmokhtar, jihadist algerian, doreşte un schimb de ostatici.

 

El vrea să predea ostatici americani pe care ii reţine in Algeria, in schimbul unui egiptean, Omar Abdel-Rahman, şi a unei pakistaneze, Aafia Siddiqui, care se află in inchisoare in SUA, fiind acuzaţi de acte de terorism. "Statele Unite nu negociază cu teroriştii", i-a răspuns Departamentul de Stat american, citat de AFP.

 

 

Mokhtar Belmokhtar, responsabil de atacul asupra complexului de industralizare a gazelor din Algeria şi capturarea unui mare grup de ostatici străini, este terorist, traficant, negustor şi împarte uneori prada cu vecinii. Este noul Bin Laden din nordul Africii. Acest algerian, supranumit "Emirul Deşertului", s-a aflat în fruntea principalelor atacuri lansate în ultimul deceniu de gruparea jihadistă Al-Qaeda din Maghrebul Islamic, scrie cotidianul spaniol ABC.

 

El a deprins tehnicile de luptă la 19 ani, iniţiindu-se în terorism în taberele de antrenament ale talibanilor din Afganistan înainte de a se întoarce în anii 90 în Algeria angajată atunci într-un război civil. Câţiva ani mai târziu, şi-a creat o reputaţie în nordul Mali în perioada de extindere a tentaculelor jihadiste în regiune, în paralel cu afilierea grupării din Sahel la Al-Qaeda.

 

În 2007 a fost condamnat la moarte în lipsă de un tribunal algerian. Belmokhtar nu este doar terorist, este şi traficant, om de afaceri, oportunist şi chiar un filantrop care a creat o organizaţie neguvernamentală de ajutorare a populaţiei locale în schimbul cooperării sau a tăcerii lor.

Este văzut că un fel de Robin Hood care îşi împarte prada sau câştigurile obţinute din activităţi ilegale, precum traficul de ţigări ( este cunoscut şi ca "Mister Marlboro"), arme, droguri sau maşini. El a fost cel care a organizat şi lansat în 2003 prima mare luare de ostatici din zonă. Între februarie şi martie, 31 de europeni au fost capturaţi şi eliberaţi câteva luni mai târziu. El a desfăşurat acţiuni similare, deşi de mai mică anvergură, între 2008 şi 2010.

 

Belmokhtar a reuşit să strângă relaţii trainice cu şefii tribali locali şi chiar s-a căsătorit cu fiica unuia dintre ei. Între timp, nordul Mali a devenit un adevărat sanctuar în deşertul neospitalier şi lipsit de guvernare, unde nici serviciile de informaţii occidentale nu au reuşit să ajungă sau să afle informaţii şi care a devenit un teren prielnic pentru celule jihadiste. Acest lucru este acum o parte din explicaţia pentru intevenţia Franţei in Mali.