Cînd n-au parte de o campanie de atentate, israelienii se ocupă de scandaluri politice. Şi, cînd acestea capătă dimensiuni suficient de importante pentru a da subiect de discuţie populaţiei, pun de alegeri anticipate. Zilele acestea este vorba doar despre alegeri în cadrul partidului de guvernămînt. Dar asta înseamnă şi o schimbare de Guvern. Şi, poate, de imagine. Israelul ar putea avea o femeie la cîrmă. În postul de premier, adică, cel mai important în această democraţie din Orientul Mijlociu
Cînd n-au parte de o campanie de atentate, israelienii se ocupă de scandaluri politice. Şi, cînd acestea capătă dimensiuni suficient de importante pentru a da subiect de discuţie populaţiei, pun de alegeri anticipate. Zilele acestea este vorba doar despre alegeri în cadrul partidului de guvernămînt. Dar asta înseamnă şi o schimbare de Guvern. Şi, poate, de imagine. Israelul ar putea avea o femeie la cîrmă. În postul de premier, adică, cel mai important în această democraţie din Orientul Mijlociu.
PRECEDENTUL. Pentru a doua oară în istoria sa de 60 de ani, statul Israel ar putea avea premier o femeie. Prima oară a fost Golda Meir, cea care a participat la crearea statului, a fost ministru al Afacerilor Externe şi, în fine, premier, între 17 martie 1969 şi 11 aprilie 1974. Acum ar putea fi Tzipi Livni. Actual ministru al Afacerilor Externe (cum a fost, cîndva, şi Golda) şi candidat la şefia partidului Kadima, de centru-dreapta, aflat la guvernare. Dacă Livni va cîştiga şefia partidului, la alegerile care vor avea loc mîine, ea ar putea avea cale bătută pentru şefia Guvernului. Lucru deloc simplu de obţinut şi, în caz că este obţinut, deloc simplu de gestionat.
PRINTRE BARBAŢI. Tzipi nu este o oarecare. Are toate datele învingătorului, iar sondajele de opinie spun că are şanse să-i învingă pe contracandidaţii săi, toţi trei bărbaţi. Unul este Shaul Mofaz, fost ministru al Apărării. Altul este ministrul Securităţii Interne, Avi Dichter şi celălalt Meir Sheetrit, ministrul de Interne. Dacă e să ne luăm după sondajele de opinie, Livni ar beneficia de 48% dintre voturile membrilor partidului său, Mofaz de 28%, iar ceilalţi doi doar de cîte 6%. Ea beneficiază, în campania sa pentru preluarea şefiei partidului, de sprijinul unui renumit "guru”, Eyal Arad, cunoscut, de altfel, românilor, pentru implicarea sa – muuult comentată, blamată şi cel puţin stranie - în ultima campanie electorală, alături de liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor. Eyal Arad este el însuşi un om de dreapta şi a fost sfătuitorul unor mari figuri politice israeliene reprezentînd dreapta. Unul dintre ei a fost ex-premierul Ariel Sharon, care, deşi în comă de mai bine de doi ani, în urma unui atac cerebral, rămîne unul dintre oamenii politici care şi-au pus cu adevărat amprenta pe devenirea statului Israel. Sharon este, de altfel, şi cel care a creat partidul Kadima şi omul care a promovat-o pe Livni, "citind” în ea steaua liderului.
O "FUSTA”? Victoria lui Livni nu este din start asigurată, mai ales că părerile, în cadrul partidului, sînt împărţite în privinţa asemănării ei cu Golda Meir, considerată "Doamna de Fier a Israelului”. Mulţi nu-i iartă lui Livni faptul că....nu-i bărbat şi nici general. Figura generalului în politica israeliană a devenit aproape o constantă, iar Livni, chiar dacă o sobră, în deux-pieces în culori închise, este, totuşi, o doamnă, mamă a doi copii. Căreia i se reproşează lipsa de experienţă politică şi aptitudini în domeniul securităţii. Este, însă, printre cele mai populare figuri la această oră, mare parte din populaţia ţării săturîndu-se de figurile foştilor militari deveniţi oameni politici şi conducători ai ţării.
LA MOSSAD. Ce-i drept, nici Tzipi nu e o "civilă” în adevăratul sens al cuvîntului. Chiar dacă n-a fost general, ea a lucrat în cadrul renumitului serviciu de informaţii externe israelian, Mossad, între 1980 şi 1984.
Tzipi Livni a debutat ca om politic în cadrul dreptei naţionaliste, la ale cărei idealuri a renunţat pentru a urca în ierarhia Kadima, din care face parte de la înfiinţarea acestuia de către Ariel Sharon, la sfîrşitul lui 2005. Alături de prietena sa, secretarul de Stat american Condoleezza Rice, Tzipi Livni s-a exprimat frecvent în favoarea unei ameliorări a condiţiilor de viaţă ale palestinienilor în teritoriile ocupate din Cisiordania, a creării unui stat palestinian, pledînd pentru continuarea luptei antiteroriste şi izolarea grupării islamiste Hamas, comentează France Presse.
SCENARII. Dacă va cîştiga, lucrurile nu vor merge chiar de la sine. Va fi mai întîi nevoie ca premierul în exerciţiu, Ehud Olmert (obiectul unei anchete pe teme de corupţie) să demisioneze, aşa cum a promis. După ce acesta demisionează, va trebui să aştepte ca succesorul său să formeze un nou Guvern. Noul lider al partidului Kadima va avea nevoie de un mandat din partea preşedintelui ţării, Shimon Peres, de a forma noul Guvern. Nominalizatul are la dispoziţie 42 de zile pentru a realiza o coaliţie guvernamentală. Dar dacă acest lucru nu va fi posibil, Israelul s-ar putea trezi în faţa unor alegeri anticipate. Al căror rezultat este relativ greu de pronosticat la această oră.
Citește pe Antena3.ro