Summit-ul extraordinar de la Bruxelles, consacrat unei soluţii pentru rezolvarea crizei dintre Rusia şi Georgia s-a încheiat, cel puţin, cu o decizie destul de fermă a UE faţă de Moscova.
Summit-ul extraordinar de la Bruxelles, consacrat unei soluţii pentru rezolvarea crizei dintre Rusia şi Georgia s-a încheiat, cel puţin, cu o decizie destul de fermă a UE faţă de Moscova.
Reuniunea şefilor de stat şi de guvern din ţările Uniunii
Europene, care, la început, părea destul de dificilă în privinţa adoptării unei
soluţii ferme împotriva Rusiei, s-a încheiat, totuşi, cu un consens al
participanţilor – acela de a amîna negocierile pe tema unui nou parteneriat
UE-Rusia pînă cînd Moscova îşi va retrage de facto, aşa cum s-a angajat de
altfel prin pactul de pace mediat de Uniune, trupele din Georgia. Preşedintele
Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a confirmat că negocierile, prevăzute
pentru 15 septembrie, vor depinde de deplasările trupelor ruse. “E clar că pe
fondul acestor evenimente nu putem continua ca şi cum nu s-ar fi întîmplat
nimic”, a declarat Barroso, citat de Reuters, precizînd că preşedintele francez
Nicolas Sarkozy, care deţine şi preşedinţia semestrială a UE, va merge la
Moscova, la 8 septembrie, cu alţi oficiali europeni, pentru a verifica dacă
Moscova respectă planul de pace.
PUNCT APARTE. În
cadrul unei conferinţe de presă de la sfîrşitul summit-ului de la Bruxelles,
preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că Sarkozy a dat asigurări că
Republica Moldova va reprezenta un punct separat pe ordinea de zi a Consiliului
în octombrie. El a adăugat că abordarea perspectivei europene a Republicii
Moldova a fost “un ideal” românesc la fiecare Consiliu şi a precizat că se
impune o foarte bună cooperare cu Chişinăul, “ca să ştim exact ce vor ei să se
audă în Consiliu”. Băsescu a mai precizat că mecanismele “conflictelor îngheţate”
din anii ’90 nu au făcut decît să le “conserve” şi că România a propus un
pachet întreg referitor la cauzele şi rezolvarea acestora.