Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Flota militară rusă din Marea Neagră le-a cerut forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până marţi dimineaţă la ora locală 05:00 (03:00 GMT) şi a ameninţat că în caz contrar ele vor fi ţinta unui atac militar, potrivit unei surse din Ministerul Apărării ucrainean citate de agenţia de ştiri Interfax.
Ultimatumul, a precizat Interfax, a fost emis de Alexander Vitko, comandantul flotei ruse. Ministerul Apărării ucrainean nu a confirmat informaţia şi nu există declaraţii imediate din partea Flotei ruse din Marea Neagră, care are o bază în Crimeea, unde forţele ruse deţin controlul.
Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a avertizat luni că un conflict militar în ţara sa ar ameninţa stabilitatea întregii regiuni. El a spus că Ucraina nu le va permite etnicilor ruşi care s-au declarat liderii Crimeii să anexeze regiunea sudică, care se află acum în mâinile forţelor ruseşti. “Am fost şi sunt un susţinător al unei soluţii diplomatice pentru această criză, dat fiind că un conflict ar distruge fundamentele pentru stabilitate în întreaga regiune”, a afirmat Iaţeniuk în cadrul unei întâlniri cu oameni de afaceri.
Dezertări sau intoxicare?
Peste 5.000 de membri ai armatei ucrainene au dezertat şi s-au subordonat autorităţilor republicii autonome Crimeea, susţine un purtător de cuvânt al acestor autorităţi proruse, cel mai notabil caz fiind comandantul marinei militare ucrainene, relatează tot Interfax.
Premierul prorus al Crimeii, Serghei Axionov, a anunţat crearea flotei militare a republicii autonome Crimeea, care va fi condusă de contraamiralul Denis Berezovski, care a dezertat din marina militară ucraineană la comanda căreia fusese numit de Guvernul de la Kiev cu numai două zile în urmă.
Dar Guvernul de la Kiev a taxat aceste informaţii drept “provocări”. Ministrul ucrainean al Apărării, Vladimir Zamana, a încercat să dezmintă chiar şi dezertarea contraamiralului Berezovski, în ciuda imaginilor televizate în care acesta din urmă jura credinţă autorităţilor din Crimeea.
Raţiune
Cu toate astea, preşedintele Camerei Inferioare a Parlamentului rus (Duma de Stat) a declarat luni că o intervenţie a armatei ruse în Ucraina nu este necesară pentru moment.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a făcut apel luni să se garanteze independenţa Ucrainei şi a cerut Rusiei să se abţină de la acţiuni şi declaraţii care ar putea conduce la o escaladare a crizei.
Criza din Ucraina este “cea mai gravă” cunoscută de Europa “de la căderea Zidului Berlinului”, a afirmat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. La “25 de ani de la sfârşitul confruntării dintre blocurile Vestic şi Estic, ameninţarea unei divizări a Europei este din nou reală”, a adăugat el.
Activităţile militare ale Rusiei pe teritoriul ucrainean sunt inacceptabile, iar diplomaţia internaţională trebuie să prevaleze pentru a rezolva criza, a accentuat ministrul german de Externe, aşa cum şi secretarul de Stat al SUA, John Kerry, a denunţat “invadarea” Ucrainei de către Rusia.
Rusia are de pierdut
Intervenţia militară rusă în Ucraina, decisă de preşedintele Vladimir Putin, ar putea costa mult Rusia, atât în plan diplomatic, cât şi economic, apreciază mai mulţi experţi citaţi de AFP.
“Este cea mai gravă criză dintre Rusia şi Occident de la venirea la putere a lui Putin. Rusia riscă acum să fie izolată complet, în plan economic şi politic, mai mult decât a fost cazul după invazia din Afganistan”, este de părere Aleksei Malaşenko, de la Centrul Carnegie, din Moscova.
“Toate scenariile sunt posibile, inclusiv o escaladare a conflictului. Obiectivul principal al lui Putin este de a arăta că Rusia nu îşi abandonează poziţiile. Rezultatul: o criză cu consecinţe extrem de periculoase”, apreciază, la rândul său, Maria Lipman, politolog.
Secretarul american de Stat a avertizat, de altfel, duminică, după ce a denunţat “ocuparea” Crimeii de către Rusia, că “G8 şi alţi câţiva sunt gata să meargă până-ntr-acolo încât să izoleze Rusia din cauza acestei invazii.
Mai mulţi lideri europeni au făcut declaraţii la fel de ameninţătoare: “Vor fi consecinţe şi un preţ de plătit”, a declarat ministrul britanic de Externe, William Hague, iar preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski anunţa că ţara sa era favorabilă introducerii de sancţiuni europene pentru Rusia.
Reacţia nu s-a lăsat aşteptată, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, denunţând ameninţările cu “sancţiuni şi boicot”.
În afara izolării diplomatice, o deteriorare a relaţiilor economice dintre Moscova şi partenerii occidentali ar putea avea repercusiuni sensibile asupra economiei ruse, deja cu probleme.
Costuri economice
“Rusia are o economie ineficientă. Jocurile Olimpice de la Soci au costat mult, iar o aventură militară şi relaţii tensionate cu Occidentul pot costa şi mai mult. Rusia nu poate să şi le permită pe termen lung”, se arată într-o analiză a băncii germane Berenberg.
Contrar conflictului care a avut ca protagonişte, timp de câteva zile, Rusia şi Georgia, în 2008, în Osetia de Sud, “tensiunile din Ucraina riscă să dureze mai mult şi să aibă repercusiuni negative de lungă durată asupra mediului economic în Rusia”, au apreciat şi analiştii de la Alfa Bank, din Moscova.
Pe de altă parte, în interiorul ţării, “imaginea lui Putin este excelentă, el este salvatorul ruşilor şi cel care recuperează Crimeea”, subliniază Aleksei Makarkin, de la Centrul de tehnologii politice. “El va beneficia de susţinerea populaţiei, atât timp cât nu va fi război”, a adăugat sursa citată.
Dar dacă escalada se prelungeşte, “situaţia va duce la impasul din timpul Războiului Rece şi piederile pentru Rusia vor fi mari”, apreciază Valeri Garbuzov, de la Institutul SUA şi Canadei.
Au majorat importurile de gaze de la ruşi
Ucraina şi-a majorat importurile de gaze naturale din Rusia, a declarat, luni, un purtător de cuvânt de la Ukrtransgaz, compania care se ocupă cu transportul şi înmagazinarea de gaze naturale în Ucraina, pe fondul avertizărilor că grupul rus Gazprom ar putea anula reducerea de preţ acordată acestui stat la finele anului trecut, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Analiştii sunt de părere că Kievul încearcă să importe o cantitative cât mai mare de gaze naturale la un preţ redus, în condiţiile în care preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a obţinut aprobarea Parlamentului pentru a invada Ucraina.
O altă informaţie interesantă vine dinspre Budapesta. Ministerul de Externe ungar a calificat drept false informaţiile potrivit cărora mii de etnici unguri din Transcarpatia, situată în vestul Ucrainei, trec graniţa în Ungaria, relatează MTI.
Într-o declaraţie făcută luni la televiziunea publică, secretarul de stat din MAE ungar Zsolt Nemeth a precizat că sunt însă câteva sute de etnici unguri tineri care au plecat din oraşul Seleuşu Mare (Vinogradiv, în ucraineană), din Transcarpatia, pe fondul zvonurilor false că armata a fost mobilizată în Ucraina.
El a precizat că, de fapt, situaţia din Ucraina este că armata a fost pusă în stare de alertă şi că ungurii cu cetăţenie ucraineană nu trebuie să fie îngrijoraţi că vor fi chemaţi sub arme.
Potrivit oficialului ungar, staful operativ din Budapesta s-a întrunit pentru a coordona măsurile referitoare la conflictul ucrainean şi pentru a face pregătiri inclusiv pentru o eventuală sosire a unui număr mare de refugiaţi.
Poliţia ungară afirma luni că activitatea la frontiera dintre Ungaria şi Ucraina este normală.
În declaraţia sa, Nemeth a respins afirmaţiile opoziţiei că Guvernul ungar nu a făcut cunoscută poziţia referitoare la intervenţia Rusiei în Ucraina. El a precizat că ministrul de Externe Janos Martonyi a afirmat în mod repetat că acţiunea Rusiei în Crimeea reprezintă o încălcare clară a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.
Oficialul ungar consideră importantă elaborarea unui mecanism internaţional pe baza căruia criza din Ucraina să poată fi ţinută sub control şi să fie demarat un dialog între Ucraina şi Rusia.
În opinia sa, în acest proces trebuie incluse, pe lângă marile puteri şi Uniunea Europeană, şi organisme internaţionale precum Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Consiliul Europei.
Memorandumul de la Budapesta din 1994, semnat de Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Rusia şi Ucraina, care garantează unitatea teritorială a Ucrainei, ar putea servi, de asemenea, drept cadru pentru soluţionarea actualei crizei din Ucraina, a conchis Zsolt Nemeth.
Ucraina este un client importat pentru Gazprom, care, anul trecut, a exportat în acest stat o cantitate de aproape 26 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce a reprezentat mai mult de jumătate din consumul total de 50,4 miliarde de metri cubi al Ucrainei.
De asemenea, Ucraina este o rută importantă pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti spre Uniunea Europeană şi Turcia, pieţe pe care anul trecut Gazprom a exportat o cantitate record de 162,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce înseamnă că această companie a controlat 30% din cele două pieţe. Mai mult de jumătate din cantitatea totală, sau 86 de miliarde metri cubi, a trecut prin Ucraina.
“Datorie enormă”
Sâmbătă, Gazprom a anunţat că Ucraina are o datorie “enormă”, de 1,55 miliarde dolari, pentru gazele naturale livrate de Rusia, subliniind că preţul preferenţial acordat Kievului de către Moscova ar putea fi reexaminat.
Directorul financiar de la Gazprom, Andrei Kruglov, a reiterat, luni, acest avertisment.
În luna noiembrie a anului trecut, Ucraina a refuzat să semneze un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, iar în schimb Moscova a acordat Kievului un împrumut de 15 miliarde de dolari, din care a vărsat deja trei miliarde de dolari, precum şi o reducere cu 30% a preţului gazelor naturale livrate. Însă, acest acord prevede că preţul gazelor naturale poate fi revizuit trimestrial, în perioada cuprinsă între zilele de 5 şi 10 ale primei luni din noul trimestru.
