Veşti bune de pe "frontul" Schengen de la Ungheni

"Aici suntem la frontiera externă a Uniunii Europene şi suntem convinşi că e bine securizată" ? la Ungheni, în estul României, punct de trecere între Moldova şi România, Poliţia de Frontieră română se arată pregătită să intre în Schengen, a transmis ieri AFP de la graniţa de răsărit. Ceea ce au văzut jurnaliştii francezi la Ungheni: camere de supraveghere termice, computere conectate la Interpol, aparate mobile de control, un nou punct de frontieră conform normelor Schengen, strategii care să combată corupţia au fost confirmate de surse diplomatice, care au declarat că echipamentul de supraveghere şi activitatea autorităţilor române de la frontiera cu Moldova sunt la un nivel bun. Şi totuşi, în urmă cu câteva zile, Franţa a amânat raportul tehnic pozitiv privind implementarea în România a interfaţei umane a sistemului informatic SIS/SIRENE, în baza căruia operează spaţiul Schengen. Mai mult decât atât, ne trag în jos şi vecinii bulgari, care par să nu se fi grăbit cu adoptarea normelor cerute de Schengen.

La mică distanţă de râul Prut, care separă pe o distanţă de 600 km Moldova de România, membru al UE din 2007, un punct de frontieră a apărut în mijlocul satului Ungheni (1.000 de locuitori), de-a lungul căii ferate, a transmis AFP.
"Înainte, controlam trenurile la 30 km de aici, dar, pentru a răspunde exigenţelor Schengen, am construit acest punct de control", a explicat pentru agenţia franceză Ştefan Alexa, şeful Poliţiei de Frontieră a judeţului Iaşi.
România a cheltuit peste un miliard de euro, din care 50% fonduri europene, pentru a răspunde normelor Schengen.
Lângă biserica ortodoxă din Ungheni, de unde slujbele sunt transmise prin megafoane, o duzină de trenuri de marfă şi de pasageri între Moldova şi România sunt verificaţi în detaliu de vameşi şi poliţişti.
Acest post de frontieră este echipat cu 28 de camere de supraveghere şi un gard lung de 800 de metri.
Graţie unui aparat mobil de control, poliţiştii verifică dacă pasagerii fac obiectul vreunei sesizări. Computerele lor sunt conectate la Interpol sau la sistemul de informaţii al Schengen.
Schengen, nume provenit de la un oraş luxemburghez, este un spaţiu în interiorul căruia 400 de milioane de cetăţeni din 25 de ţări circulă fără să fie nevoiţi să prezinte paşapoartele.
În scopul de a garanta securitatea şi lupta contra imigraţiei ilegale, cooperarea între Poliţie şi autorităţile judiciare a fost întărită după criterii stricte.
"Aici, noi îndeplinim condiţiile cerute pentru Schengen, confirmă şi rapoartele experţilor europeni", a insistat şeful Poliţiei de Frontieră Iaşi.
Data sperată de Bucureşti pentru intrarea în Schengen este martie 2011, însă subiectul a devenit arzător de când Franţa şi Germania au caracterizat, la sfârşitul lui decembrie, drept "prematură" această dată.
Parisul şi Berlinul vor să condiţioneze intrarea României şi Bulgariei de "progrese ireversibile" în lupta împotriva corupţiei.
Dar Bucureştiul vrea să fie judecat după aceleaşi criterii tehnice ca şi alte state intrate în Schengen, între care în special capacitatea sa de a securiza frontierele externe ale UE.
Autorităţile române resping criticile Franţei privind "fluxurile dintre Moldova şi România", amintind că societatea EADS a furnizat sistemul de supraveghere din zonă.
Peste 150 de camere termice de supraveghere permit scrutarea celei mai mici mişcări, inclusiv noaptea, de-a lungul acestei frontiere.
Echipamentul de supraveghere şi activitatea autorităţilor române de la frontiera cu Moldova sunt la un nivel bun, au declarat pentru AFP surse diplomatice.
Totuşi, intrarea în Schengen în martie 2011 pare o ipoteză din ce în ce mai îndepărtată, având în vedere că un raport a arătat că Bulgaria nu îndeplineşte toate criteriile tehnice, o sursă diplomatică evocând că există, de asemenea, câteva aspecte de reglat şi în România.
Adeziunea celor două ţări este legată. Parisul, Berlinul şi Haga vor, de asemenea, ca, în afara criteriilor tehnice, să fie înregistrate progrese generale în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, pentru a evita scurgeri de date sensibile din sistemul Schengen.
"Suntem foarte atenţi la corupţie", subliniază Fabian Bădilă, purtător de cuvânt al Poliţiei de Frontieră. Rotaţiile de personal în locurile mai sensibile, cum ar fi la controlul paşapoartelor, sunt aplicate pentru a reduce riscul unor complicităţi.