Viata muncitorilor in tara elinilor

Romanii vin in Grecia cu un scop precis: sa faca bani. Munca in constructii sau in casele grecilor le aduce romanilor salarii incepand de la 600 pana la 2.000 de euro. Nici un roman nu vrea sa ramana in Grecia, toti vor doar banii elenilor.

RUGACIUNI. Imigrantii invoca ajutorul divin pentru a li se implini dorintele

Munca in constructii, in statiuni, spitale sau universitati ii atrage ca un magnet pe romani in Grecia. Pe cai legale sau ilegale, ei vad in tara elinilor o sansa de mai bine, de capatuiala. Foarte putini romani vin la munca in Grecia de bine ce le era in tara, cei mai multi vin din pricina nevoilor, a viselor ce li se pareau de neimplinit in Romania.

SUB PRIVIREA LUI STEFAN. Toata saptamana romanii muncesc. Duminica este singura lor zi libera. Din doua in doua saptamani ei merg in centrul Atenei, pe strada Asclipiu, la Biserica ortodoxa greaca cu hramul Sfantul Nicolae si Sfantul Nectarie. Credinciosii romani au obtinut dreptul de a tine doua slujbe pe luna in limba romana la aceasta biserica, in doua paraclise. De ce doua paraclise? "Simplu, unii enoriasi vor sa participe efectiv la slujba, altii vor doar sa asculte. Cei din urma stau intr-un paraclis mai mic unde au instalate cateva boxe si asculta slujba", explica preotul Ilie Fracea, parinte la biserica greceasca de care apartin paraclisele.
Pe la 8 si jumatate incep sa apara enoriasii. Unii vin singuri, dornici sa cunoasca pe cineva, altii cu familia. Incet, incet, romanii isi ocupa locurile in lacasul de cult. Sfintii pictati pe pereti ii privesc parca pe romani. Enoriasii se uita si ei la sfinti, dar parca nu-i cunosc. Picturile celor doua paraclise sunt ale unor sfinti greci, doar in Paraclisul cel mare romanii au capatat dreptul de a-l picta pe Sfantul Stefan cel Mare, doar pe el...

SLUJBA. Tipicul slujbei este cel obisnuit, romanesc. Utrenia, apoi Liturghia. Oamenii asculta atenti cuvintele preotilor, invataturile Sfintilor catre credinciosi. Cantaretii la strana insotesc invataturile preotilor cu ale lor cantari religioase menite sa scurteze drumul rugaciunilor catre Dumnezeu. Sunt mai putini oameni decat la ultima slujba, dar explicatia e simpla. Cu o zi inainte, preotul Ilie a botezat cativa copii ai romanilor. Acum, cei ce au botezat se odihnesc dupa petrecerea pe care au avut-o, dar la urmatoarea slujba sigur vor veni!
Oamenii asculta slujba dar in acelasi timp se roaga, se roaga pentru mai bine, al lor si al celorlalti romani, din Grecia, din Romania. Pentru cei din Grecia mai toti vor slujbe bine platite si permise de sedere, pentru cei din Romania... sa vina si ei in Grecia cu permise de sedere si de munca valabile. Mortii nu sunt nici ei uitati. Fie ca este vorba de rudele decedate in Romania sau in noua lor patrie, romanii isi cinstesc mortii pomenindu-i si dand de pomana.

In jurul pranzului slujba romaneasca se termina, preotul sfinteste cateva colive si in jurul paraclisului mare, pe cateva mese romanii pun de-o pomana... generala. Enoriasii isi impart reciproc vin, cico grecesc, sandwich-uri sau coliva pusa in pahare. La o coliva sau un pahar de vin, romanii incep sa povesteasca oricui vrea sa-i asculte, despre bucuriile si necazurile lor in patria elenilor.

CONSTRUCTORII. Foarte multi barbati romani care merg in Grecia aleg sa munceasca in constructii. Bun meserias, romanul este apreciat pe santierele vechii Elade. Dupa Olimpiada din 2004 a scazut numarul santierelor din Grecia, dar romanii sunt in continuare cautati, muncesc foarte bine, corect si de multe ori accepta sa munceasca la negru sau pe salarii mai mici decat muncitorii greci cu aceeasi specializare. Duminica, la Biserica, lucratorii isi impartasesc mici secrete "muncitoresti" sau mai imprastie cate un zvon despre un santier sau o firma noua de constructii.

Printre enoriasi am gasit trei suceveni, mandri constructori in Grecia. Mihai, Razvan si Cezar sunt muncitori pe santier. Lucreaza de la 08:00 pana la ora 15:00, apoi, daca gasesc oferte, lucreaza si in case particulare. Cezar a venit in Grecia in 1995, ilegal, trecand muntii cu inca 20 de doritori de Grecia. "Plateam cate 400 de marci germane fiecare", povesteste Cezar. De doua ori a fost prins si expulzat dar asta nu l-a oprit sa revina. Nevoile ii erau mari, acum sunt si mai mari. Cezar s-a casatorit, are o sotie frumoasa si un bebe minunat. Din ’98 are actele in ordine si lucrurile par ca incep sa-i mearga bine.
Razvan si Mihai au venit legal, cu viza Schengen. Pentru ei lucrurile au fost mult mai usoare. S-au bucurat din start de renumele de "buni muncitori". "Cand ajunge unul maistru, ala de-i simplu muncitor il sapa, ca-i mai sus ca el", afirma Mihai. Cei trei zugravi vor sa se intoarca in Romania peste un timp. Le este dor de tara, de familiile lasate in urma sau de prieteni. Pe langa sentimente ei mai au un motiv intemeiat de a face intr-o zi cu mana in semn de "La revedere" grecilor. "Mi-a spus unul de-al lor ca orice am face noi pentru ei, oricat le-am munci noi grecilor vom fi pentru ei intotdeauna niste straini", explica Cezar. Cu Olimpiada cum a fost? "Dupa Olimpiada din 2004 numarul santierelor a scazut si gasim mai greu de munca.
E prost ca preturile au crescut, la unele produse chiar s-au dublat. Platim mult pentru tot si nici de spaga n-am scapat. Oriunde mergi trebuie sa impingi ceva altfel nu te baga aproape nimeni in seama", spune suparat Razvan. Problemele lor nu se termina aici. "Avem probleme cu legislatia. E foarte greu si iti ia mult timp sa obtii permisul de sedere si pe cel de munca. Unul fara altul nu prea se poate si nici asa nu ti-e bine mereu", afirma Cezar.

SLUJITORUL DOMNULUI

Parintele Ilie Fracea a devenit preot in 1996. In acelasi, an arhiepiscopul Atenei le-a acordat dreptul de a face o slujba pe luna in limba romana. Ne-a vorbit despre romani si biserica in paraclisul destinat "ascultatorilor". "Incercarea de a face o parohie romaneasca ar duce la dezbinarea grecilor si a romanilor. Grecii ii admira acum pe romani pentru religiozitatea lor. Romanii au indurat 40 de ani de comunism si au iesit invingatori", marturiseste parintele Fracea. Afara se aude un planset de copil si preotul surade. Romanii profita de una din legile referitoare la imigranti date de statul grec, astfel ei isi pot aduce in Grecia sotul sau sotia pentru a-si reintregi familia. "In ultimii patru ani am facut aproape 120 de nunti si peste 90 de botezuri pe an! Ganditi-va ca fratele meu care este preot in Romania intr-un sat langa Blaj a facut 5 botezuri intr-un an... Pot spune ca romanii incep sa devina mai numerosi in afara tarii decat in ea. E periculos!!!", afirma parintele Ilie. Grecii? "Ei se cred buricul pamantului, ma mir cum de l-au scapat pe Adam de nu zic si de el ca este grec", spune slujitorul Domnului.

Ii ajuta pe batrani In peisajul enoriasilor bisericii o femeie iese in evidenta fara sa vrea. Tutuianu Elena se misca intruna. Are grija de fina ei botezata cu putin timp in urma. Desi nu mai este nici ea la prima tinerete Elena are o ocupatie destul de solicitanta. Ofera asistenta medicala si personala pentru cativa batrani greci. Preotul Ilie Fracea a ajutat-o sa intre in legatura cu ei. De ce vor grecii ca o romanca sa aiba grija de ei? "Pentru ca sunt credincioasa. Unul din cei de care ma ocup m-a pus sa-i jur pe Biblie ca nu-l voi abandona pana nu va muri. Ma tin de cuvant", afirma Elena. In spital sau acasa, romanca le asigura batranilor tot confortul si sprijinul de care au nevoie. "Sunt crestini ca si mine, nu-i pot lasa sa moara singuri", explica femeia. O analiza electrizanta Toader Panzaru este un electrician care vine, ca multi alti romani aflati in Grecia, din Suceava. In usa Paraclisului Mare el impartea cartile de vizita ale unui prieten ce-si deschisese o firma de curierat Romania-Grecia. Dornic sa-si spuna parerea el a facut o scurta analiza a Greciei. "In doi, trei ani grecii se duc. Nu o sa mai fie multe locuri de munca ca inainte. Astia nu sunt buni muncitori, se pricep foarte bine insa sa faca comert. "Relatiile patron-angajat?" Unii greci sunt de treaba, altii te lucreaza, nu te platesc la timp sau asteapta sa-ti expire dreptul de munca sau sedere si atunci nu te mai platesc de loc, ba chiar merg si la autoritati", afirma suceveanul.