Cel puţin 18 copii, dintr-un bilanţ provizoriu de 116 morţi, au fost ucişi, în timp ce câteva sute au fost răniţi de la începutul operaţiunii israeliene, în Fâşia Gaza, potrivit Centrului palestinian pentru drepturile omului, relatează agenţiile internaţionale de presă.
Informaţia face înconjurul lumii, impresionând, alături de ilustraţiile pe măsura tragediilor pe care nimeni nu le contestă. Uneori, însă, manipularea atinge ridicolul. Imagini provenite din Siria, de la conflictul dintre rebelii sirieni şi Putere, care durează de mai bine de un an, sunt folosite acum drept “imagini proaspete” de la “masacrele din Gaza”. Colajele abundă, nimeni nu are timp să le verifice.
Nebunie pe reţelele de socializare
Noul conflict din Gaza a trezit la viaţă reţele de socializare, mobilizarea pro sau contra palestinienilor şi israelienilor fiind uriaşă. Informaţiile curg la secundă pe Twitter, Facebook-ul abundă în fotomontaje. Dincolo de propagandă, căci în cele din urmă despre asta este vorba, stă realitatea tristă a ambelor tabere: numărul adevăratelor victime, şi de o parte, şi de alta. Şi consecinţele unor conflicte majore, de genul celui în desfăşurare.
Tasnim al-Nahal, o adolescentă în vârstă de 13 ani, a fost ucisă luni într-un atac aerian în timp ce se juca în faţa casei sale din tabără de refugiaţi Shati, pe malul Mării Mediterane, în nordul enclavei, relatează France Presse.
Jamal, Sara, Youssef şi Ibrahim al-Dallou, patru copii ai unei familii formate din nouă persoane, au fost ucişi duminică în momentul în care un atac le-a distrus casa situată într-un cartier din nordul oraşului Gaza.
În timpul funeraliilor, cadavrele copiilor au fost înfăşurate în drapelul naţional palestinian, din care li se vedeau doar feţele. În jurul lor, alţi copii se îngrămădeau să le vadă trupurile neînsufleţite.
Nu există operaţiuni ample “chirurgicale”
Lansată în urmă cu o săptămână, operaţiunea israeliană "Pilon de Apărare" vizează "organizaţiile teroriste din Gaza, Hamas, Jihadul Islamic şi alte grupări", potrivit Israelului. Dar imaginile copiilor plini de sânge şi îngroziţi le trimit un alt mesaj palestinienilor şi nu doar lor. Nu există operaţiuni militare de amploare, precum cea de faţă, care să fie în acelaşi timp şi “chirurgicale”, termen folosit pentru atacuri ţintite, cu număr limitat de obiective şi pagube colaterale minime sau inexistente, cum a fost, în fond, operaţiunea de eliminare a şefului aripii militare a mişcării palestiniene Hamas.
Pierderile civile, care cresc inevitabil pe măsură ce ofensiva continuă, riscă să compromită susţinerea internaţională pentru o operaţiune apreciată de democraţiile lumii drept legitimă.
Traumele ambelor tabere
Israelul are o lungă istorie de atentate care au provocat modificări majore în vieţile oamenilor de rând. În afara traumelor psihice suferite de o mare parte a populaţiei, realitatea cotidiană a acestei ţări, chiar şi pentru turiştii străini este dură: aici nu eşti niciodată sigur de clipa următoare. Nu ştii dacă nu vei sări în aer împreună cu cafeneaua la care tocmai te-ai instalat. Nu ştii dacă autobuzul în care te-ai urcat nu va fi transformat într-o grămadă de fiare contorsionate în secunda următoare. Nu ştii dacă sub taraba din piaţa de unde te duci să-şi cumperi portocale nu explodează o bombă. Nu ştii dacă apartamentul pentru care tocmai te-ai îndatorat pe viaţă la bancă nu va avea înfiptă în mijlocul sufrageriei o rachetă proaspăt lansată dinpre teritoriile palestiniene.
Politică de stat
Statul israelian şi-a luat un angajament puternic faţă de cetăţenii săi, acela de a-i apăra în orice situaţie. Când începe să plouă cu rachete ici şi colo, decide intervenţii în forţă. De inteligenţa şi viziunea liderilor de la Ierusalim depinde însă cât de disproporţionate sunt aceste operaţiuni. Şi de contextul politic intern şi internaţional. Operaţiunea din Gaza se desfăşoară acum, de exemplu, într-o perioadă în care Israelul se află în prag de alegeri anticipate.
“Fie din Nord, fie din Sud, nicio ţară din lume nu ar accepta ca să-şi ştie cetăţenii sub un atac constant cu rachete şi tiruri de mortieră. În cele din urmă, Guvernul israelian, ca orice alt Guvern, are dreptul, conform legislaţiei internaţionale, să acţioneze în legitimă apărare, dar şi obligaţia morală de a-şi apăra populaţia şi a proteja teritoriul aflat sub atac. Peste 4,5 milioane de israelieni, aproximativ 65% din populaţie, se află sub atac. Până acum, peste 1.000 de rachete au fost lansate, de la începutul violenţelor, la 10 noiembrie. Rachetele lansate din Gaza vizează în mod deliberat oraşe şi au lovit un număr de clădiri publice, inclusiv şcoli şi sinagogi, ucigând şi rănind oameni nevinovaţi. Israelul încearcă, pe cât posibil, să evite atacarea civililor şi mai ales a copiilor, dar Hamas loveşte în mod deliberat în ţinte civile. Luptătorii Hamas atacă din spatele moscheilor, al clădirilor civile, folosindu-se chiar de civili drept scuturi umane”, explică ambasadorul Israelului la Bucureşti într-un comentariu transmis redacţiei Jurnalul Naţional.
“În ciuda faptului că Israelul s-a retras din Gaza şi şi-a desfiinţat bazele militare şi coloniile din zonă, Hamas continuă să atace Israelul, demonstrând că nu luptă împotriva prezenţei Israelului în Gaza, ci chiar împotriva exitenţei Israelului însuşi. Ca o consecinţă, de la prima rachetă lansată de Hamas spre Israel în 2001, peste 13.000 de rachete au aterizat în teritoriul israelian, cu o medie de trei rachete pe zi”, mai arată diplomatul israelian.
Iranul, veşnica sperietoare
Israelul susţine că grupările armate palestiniene, inclusiv Hamas, au fost dotate în ultimii ani cu armament evoluat, cu care pot atinge ţinte din interiorul teritoriului israelian. Fapt demonstrat cu ocazia actualului conflict din Gaza, când rachetele palestiniene au ajung până la Ierusalim şi Tel Aviv.
Israelul acuză în mod constant Iranul că s-ar afla în spatele dotării cu armament a palestinienilor din grupările armate.
Marţi, într-un interviu acordat postului de televiziune arab Al-Jazeera, şeful Jihadului islamic, Ramadan Abdallah Challah, a recunoscut că grupările palestiniene din Gaza utilizează arme iraniene în atacurile lor contra Israelului. “Armele rezistenţei de azi din Palestina, folosite în contracararea acestei agresiuni şi aroganţe israeliene, sunt în cea mai mare parte iraniene sau achiziţionate prin finanţare iraniană”, a explicat acesta. “Toată lumea o ştie. Nu este un secret”, a mai spus acesta, fără a preciza tipul de arme iraniene de care dispun grupările armate din Gaza sau prin ce metode au fost livrate aceste arme. “Ca să se afle cine fabrică rachetele Fajr-5, trebuie întrebaţi experţii militari” şi “cum au fost ele livrate palestinienilor, atunci trebuie întrebate serviciile de informaţii israeliene”, a declarat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, citat de AFP.
Dincolo de morţi şi răniţi, sute de copii din Gaza, dar şi din Israel suferă de diverse traume, amintesc psihologii: teama de abandon, tulburări de somn, hiperagresivitate sau probleme de comunicare.
Pe timp de război, "tot ce îi poate ajuta pe adulţi - experienţă, reţele sociale etc - nu funcţionează în cazul copiilor", avertizează specialiştii.