Intr-un interviu acordat cotidianului austriac “Die Presse', premierul ungar, Orban Viktor, abordeaza printre altele si disputa romano-ungara pe tema tentativei de reinhumare la Odorheiu Secuiesc a scriitorului Nyiro Jozsef, dar si subiectul reabilitarii fostului regent Miklos Horthy (1920-1944), aliat al lui Adolf Hitler, ferindu-se sa afirme despre Horthy ca a fost un dictator.
Bust
Aceasta, in contextul in care in ultima vreme mai multe evenimente au fost organizate in memoria acestuia, ultimul dintre ele inregistrandu-se chiar sambata, cand bustul in piatra al unuia dintre personajele cele mai contestate din istoria Ungariei a fost dezvelit la Csókako, un sat cu 1.300 de locuitori situat la circa 60 de kilometri vest de Budapesta.
"Horthy ne-a aratat drumul", a declarat primarul localitatii, György Furész. "Aceasta tara era destramata o data in plus, astfel ca pentru el una dintre prioritati a fost sa asigure unitatea tarii", a continuat edilul in fata celor aproximativ 800 de participanti, printre care unii agitau drapele sau purtau tricouri cu harta Ungariei Mari. Pentru acesti simpatizanti, Horthy este cel care a redat mandria unei tari dezmembrate in 1920 ca urmare a Tratatului de la Trianon. Adversarii sai insista asupra faptului ca Miklos Horthy, care s-a alaturat in 1941 Axei Roma-Berlin-Tokyo, se face vinovat de moartea a mii de unguri de nationalitate evreiasca si rroma prin introducerea unor legi antisemite si rasiste.
Reabilitare
O serie de evenimente recente prin care se urmareste reabilitarea fostului regent a provocat o dezbatere publica in legatura cu reaparitia "cultului lui Horthy" ce depaseste cercurile de extrema-dreapta cu sprijinul personal al unor personalitati apropiate Guvernului, presa straina relatand pe larg despre aceasta tendinta.
Alte trei sate din Ungaria l-au sarbatorit recent pe Miklos Horthy, dand numele sau unui parc, ridicand o statuie din lemn in marime naturala ori restabilind o placa de marmura in onoarea sa pe zidul unei scoli de unde fusese demontata in 1947.
Comunistii, de vina
“Viata politica inseamna competitie. Am castigat alegerile din 1998, le-am pierdut pe cele din 2002, iar acum m-am intors. Ar trebui sa delimitam dezbaterile politice de cele istorice. Pentru prezentul vietii politice din Ungaria, aceste dezbateri istorice nu au nicio relevanta. In urma cu 70 de ani, cand a fost regimul Horthy (1920-1944), partidul nostru s-ar fi aflat in Opozitie. Misiunea comunistilor dupa al Doilea Razboi Mondial a fost sa confiste istoria. Discutiile actuale despre trecut sunt doar o contrareactie', s-a multumit sa spuna Orban. El a adaugat insa ca 'deciziile se iau exclusiv la nivelul comunitatilor locale'. “In cazul in care in Ungaria s-ar ajunge la referendum pe aceasta tema, atunci as respecta optiunea alegatorilor. Am sa ma opun categoric daca ei voi dori sa ridice statui cu Lenin, Stalin sau Hitler', a mai spus Orban. El a dorit sa adauge insa: “Nu este de datoria mea ca in calitate de prim-ministru sa dau verdicte. Insa ma implic in continuarea acestor dezbateri. Ungaria este o democratie. Nu este dorinta premierului sa deschida sau sa stopeze aceste discutii. Daca oamenii vor sa dezbata ceva, atunci sunt liberi sa o faca'. “Daca cineva ar vrea sa ii ridice o statuie lui Hitler, atunci am sa ma implic in discutii. O sa opresc ridicarea unei astfel de statui, fiindca Hitler a fost un dictator care ne-a ocupat tara. Il numeste cineva pe Horthy dictator? Ferenc Szalasi (1944-1945) a fost un dictator', a uimit Orban care a deschis astfel subiectul reinhumarii lui Nyiro Jozsef si a implicarii presedintelui Parlamentului ungar, Kover Laszlo, in aceasta actiune.
Il surprinde atitudinea Romaniei
Despre provocarile care l-au facut pe premierul Victor Ponta sa il ameninte pe Kover Laszlo ca va fi declarat persona non-grata pe teritoriul Romaniei, liderul Fidesz a punctat: “De ce trebuie sa cream o confuzie intre problemele politice si cele de piosenie? Cand se doreste inmormantarea cuiva, atunci aceasta va avea loc. Pentru mine este surprinzator ca in Romania acest act de piosenie a devenit o problema politica. Contest cu vehementa ideea ca reinhumarea ar fi fost un act politic simbolic, doar fiindca a fost sprijinit de presedintele Parlamentului ungar. De curand a avut loc o mica ceremonie de comemorare a dictatorului comunist Janos Kadar. Evident ca nu am fost prezent, dar era un act de piosenie sa nu anulam ceremonia. Resping orice discutie care tinde sa hiperpolitizeze viata privata a oamenilor'.
Vrea dezbatere pentru aderarea la zona euro
Pe de alta parte, premierul Orban a afirmat, intr-un interviu acordat postului de radio national MR1 ca doreste lansarea unei dezbateri in tara sa privind aderarea la zona euro, a carei natura, potrivit lui, s-a modificat mult din cauza crizei datoriilor. “Cel mai important in urmatorii doi ani va fi o dezbatere aprofundata care va trebui sa decida aderarea Ungariei la zona euro, unde centralizarea devine din ce in ce mai puternica', a declarat seful Guvernului, care este de parere ca aceasta centralizare aduce mari prejudicii independentei nationale si suveranitatii tarii.
Crede in “Europa natiunilor'
“Nu va voi ascunde parerea mea: Guvernul crede in Europa natiunilor, si nu in conceptul unui imperiu european', a mai spus Orban, adaugand ca, daca Europa vrea sa iasa din criza, trebuie sa-si recapete controlul asupra pietelor financiare, fara a preciza cum ar trebui sa se intample asta.
Afirmatiile lui Viktor Orban, al carui mandat se incheie in 2014, sunt ecoul celor ale ministrului sau al Economiei, György Matolcsy, care a criticat deschis Uniunea Europeana si a promovat ideea de Europa a natiunilor. “Centralizarea unui imperiu european, adica intarirea suplimentara a puterilor Bruxelles-ului, este contrara intereselor noastre, pentru ca mineaza independenta statului ungar, care este necesara dezvoltarii economice', scria el intr-un articol dat publicitatii in saptamanalul conservator Heti Valasz, la 31 mai.
Viziuni diferite
Cu ocazia aderarii sale la UE in 2004, Ungaria si-a luat angajamentul, ca si ceilalti noi membri ai UE, sa se alature zonei euro imediat ce va fi capabila sa raspunda conditiilor economice necesare. Analistii apreciaza ca ar putea fi vorba despre 2019-2020.
Guvernul de la Budapesta a atacat de mai multe ori Europa in ultimele luni, fix intr-o perioada in care are nevoie de o linie de credit de circa 15 miliarde de euro din partea UE si a Fondului Monetar International, pentru a se putea imprumuta din nou la rate suportabile. La jumatatea lunii martie, Orban i-a atacat pe “birocratii europeni' care au pus in pericol suveranitatea nationala si a comparat UE cu fosta URSS. (deak.istvan@jurnalul.ro)