Putin pune ochii pe Moldova

„Pe măsură ce Rusia își continuă războiul împotriva Ucrainei, în Europa a crescut îngrijorarea că Kremlinul va pune ochii pe noi ținte pentru satisfacerea ambițiilor imperialiste ale lui Vladimir Putin. 

Acum, preocuparea este aceea că rușii ar putea să nu aștepte până când se vor potoli luptele în Ucraina, vizând o nouă țintă: Republica Moldova, o mică fostă republică sovietică.”, scrie influenta publicație americană „The Washington Post”, într-un material care ilustrează îngrijorarea administrației Biden față de o nouă agresiune a Rusiei la granițele NATO.

„Moldova - fără ieșire la mare, cu o dimensiune aproximativ egală cu cea a statului Maryland și cu o populație mai mică decât cea a orașului Chicago - nu are nici suprafața teritorială, nici populația, cu atât mai puțin puterea militară, pentru a ține piept Moscovei. 

La fel cum Ucraina a declanșat mânia lui Putin prin speranța de a deveni o țară mai democratică, pluralistă și prooccidentală, actualul președinte al Moldovei și guvernul său au făcut același lucru. Spre exemplu, ei au trimis reprezentanți la forumurile găzduite de Uniunea Europeană și NATO.”, arată ziarul american, într-un editorial de opinie intitulat „Republica Moldova, următoarea țintă a Moscovei?”.

„Țara este departe de a adera la oricare dintre aceste grupuri, dar chiar și interesul său a fost suficient pentru a înfuria Moscova. La începutul acestei luni, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Occidentul dorește ca Moldova să «joace rolul următoarei Ucraine». Având în vedere istoria recentă, ar fi naiv să considerăm că este o amenințare goală.”, mai arată „The Washington Post”.

„Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, este extrem de fragilă. O fâșie îngustă de la frontiera sa estică, ce se învecinează cu Ucraina, este ocupată de 30 de ani de o garnizoană de trupe rusești, care numără în prezent aproximativ 1.500 de soldați. Propaganda și dezinformarea rusească sunt larg răspândite și adesea folosite pentru a discredita guvernul.”, mai notează publicația.

Liderul de la Kremlin – „maestrul nebuniei”

„Moscova este acum ocupată cu Ucraina. Ar fi o nebunie să se lege la cap cu trupe care ocupă Moldova. Cu toate acestea, Putin s-a dovedit a fi un maestru al nebuniei. Se poate spune că, cu cât mai mult se prelungește actualul impas din Ucraina, cu atât mai tentantă ar putea fi o țintă precum Moldova, ca un mijloc pentru Kremlin de a salva aparențele, prin înfrângerea unei țări oficial neutre, cu doar 2,6 milioane de locuitori.”, scrie ziarul american.

„Moscova ar putea să nu aibă însă nevoie de cizme pe teren pentru a destabiliza guvernul moldovean. La 10 februarie, prim-ministrul moldovean, Natalia Gavrilița, a demisionat, la o zi după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat că rușii pregătesc un complot pentru a-i răsturna guvernul. În ziua în care aceasta a demisionat, o rachetă rusească a traversat cerul Republicii Moldova, în drum spre ținta sa din Ucraina, cea mai recentă încălcare a spațiului aerian al țării.”, precizează „The Washington Post”.

„Oficialii au declarat că demisia a fost o remaniere guvernamentală obișnuită. Dar a fost, de asemenea, rezultatul indirect al unei campanii de presiune din partea Rusiei, inclusiv o reducere drastică a livrărilor de gaze naturale, care a declanșat o criză energetică severă și a contribuit la creșterea inflației. 

Partidele politice moldovenești susținute de Moscova au organizat demonstrații de stradă, unele dintre ele cu «protestatari» care sunt plătiți. Iar președinta Maia Sandu, aleasă în 2020 pe o platformă prooccidentală, a declarat că Moscova a planificat o lovitură de stat pentru a instala un guvern prorus la Chișinău, capitala Republicii Moldova.”, mai arată, în încheierea editorialului său, ziarul american.

Moscova a ratat lovitura de stat 

Articolul din „The Washington Post” a fost publicat pe fondul informațiilor privind o lovitură de stat care ar fi fost pusă la punct de Moscova pentru a înlocui actuala conducere a țării cu una prorusă. 

Planurile Rusiei de destabilizare a situaţiei din Republica Moldova au fost confirmate de instituţii ale statului şi aveau drept scop schimbarea puterii de la Chişinău, declara, cu câteva zile în urmă, Maia Sandu. 

Potrivit acesteia, planul prevedea implicarea unor diversionişti cu pregătire militară, camuflaţi în civili, care urmau să declanșeze acţiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului şi luări de ostatici.

„Prin acţiuni violente, mascate sub proteste ale aşa-numitei opoziţii, urma să se forţeze schimbarea puterii de la Chişinău. Documentele recepţionate de la partenerii noştri ucraineni demonstrează o bună documentare a locaţiilor şi aspectelor logistice pentru organizarea acestor activităţi subversive. 

De asemenea, planul presupune folosirea persoanelor din afara ţării pentru acţiunile cu caracter violent. Materialele conţin instrucţiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetăţeni ai Federaţiei Ruse, Republicii Belarus, Serbiei şi Muntenegru.”, detalia, la vremea respectivă, Maia Sandu.

Conform Maiei Sandu, în realizarea planului autorii ar fi mizat pe forţe interne, dar în special pe grupări criminale cum ar fi formaţiunea Şor, unii veterani, foşti angajaţi ai forţelor de ordine şi persoane cunoscute pentru legăturile cu Vladimir Plahotniuc.

„Scopul acestor acţiuni este răsturnarea ordinii constituţionale, schimbarea puterii legitime de la Chişinău cu una ilegitimă, care să pună ţara noastră la dispoziţia Rusiei, pentru a opri procesul de integrare europeană, dar şi pentru ca Republica Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei.”, afirma lidera de la Chișinău.

Pe 9 februarie, la Bruxelles, Zelenski le dezvăluia liderilor Uniunii Europene că ţara sa a interceptat „un plan de distrugere a Republicii Moldova” din partea serviciilor secrete ruseşti şi că a contactat-o pe Maia Sandu pentru a preveni o lovitură de stat. 

Undă verde pentru preluarea Transnistriei

La începutul săptămânii, Rusia a anunțat că relațiile cu Republica Moldova sunt „extrem de tensionate” și a acuzat conducerea de la Chișinău că urmărește o agendă antirusă.

În ziua următoare, Putin a anulat un decret din 2012, care stabilea principiile directoare ale politicii externe a Federaţiei Ruse. Documentul abrogat stipula inclusiv faptul că trebuie găsite „căi de soluţionare a problemei transnistrene pe baza respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a statutului de neutralitate al Republicii Moldova”. 

Decretul prevedea, de altfel, că Rusia se va apropia de UE şi SUA, va respecta suveranitatea Republicii Moldova şi integritatea teritorială a statelor.

Documentul a fost înlocuit printr-un altul, semnat tot marţi de Putin, care se referă la „asigurarea intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse în legătură cu schimbările profunde care au loc în relaţiile internaţionale”.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a reacţionat imediat, precizând printr-un comunicat că a luat notă de decizia de abrogare a decretului din anul 2012 privind politica externă a Federaţiei Ruse şi va analiza cu atenţie conţinutul noii doctrine de politică externă, de îndată ce acesta va deveni public. 

„Referitor la abordarea ţării noastre privind reglementarea transnistreană - rămânem ferm ataşaţi unui proces de reglementare paşnică a conflictului.”, a comunicat ministerul. Autorităţile de la Chişinău vor continua să ceară retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova conform angajamentelor existente, precizează aceeași sursă. 

Unele voci din presa de la Chișinău consideră, însă, că nu relațiile cu Republica Moldova au influenţat decizia lui Putin, chiar dacă Moscova a atacat în mod repetat, în ultimul timp, conducerea proeuropeană de la Chişinău. Potrivit acestora, intenţia liderului rus este aceea de a sublinia revizuirea relaţiilor cu SUA şi UE, ca reacţie la sprijinul militar şi financiar pe care acestea le acordă Ucrainei.

Biden, sprijin necondiționat pentru Maia Sandu

Preşedintele american, Joe Biden, a reconfirmat, marţi seara, la Varșovia, „sprijinul puternic al SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”, în cursul unei întâlniri bilaterale cu Maia Sandu, a transmis Casa Albă, prin intermediul unui comunicat.

În timpul întrevederii, șeful Casei Albe a vorbit și despre ajutorul în derulare acordat Republicii Moldova de către SUA. Sprijinul este oferit pentru a ajuta Chișinăul să-şi consolideze reziliența politică şi economică, inclusiv agenda sa de reformă democratică şi securitate energetică, precum şi pentru a face faţă efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

La rândul ei, lidera de la Chișinău a precizat: „Am folosit această ocazie pentru a-i transmite preşedintelui SUA că, în situaţia dificilă în care ne aflăm, cu un război la hotar, avem nevoie şi mai mult de sprijinul SUA pentru a ne consolida rezilienţa economică.”

Maia Sandu a precizat, de asemenea, că este recunoscătoare poporului american şi pentru „ajutorul oferit de către Guvernul SUA în ultimul an în vederea depăşirii crizei energetice”. „Acest lucru ne-a permis să oferim compensaţii cetăţenilor cu venituri mici pentru a putea face faţă mai uşor preţurilor crescute la resursele energetice.”, a mai spus ea.

Anterior, Maia Sandu asistase la discursul pe care Biden l-a rostit la Varşovia, la Palatul Regal, în prezența a mii de oameni, pentru a marca un an de la invazia rusă în Ucraina.

Încă din primele minute petrecute pe scenă, Biden a salutat prezenţa şefei statului moldovean. El a afirmat că hotărârea moldovenilor de a trăi în libertate i-a făcut să-şi câştige independenţa şi i-a pus pe drumul spre aderarea la UE.

„Preşedinta Sandu se află astăzi aici. Sunt mândru să fiu alături de dumneavoastră şi de poporul iubitor de libertate al Moldovei!”, a spus Joe Biden, cerând publicului să o aplaude.

Maia Sandu a participat, ieri, și la reuniunea dintre Biden şi statele membre NATO din Europa de Est (reuniunea extraordinară la nivel înalt a Formatului Bucureşti 9 - B9), de la Varșovia, în pofida faptului că ţara sa nu este membră a blocului militar transatlantic. Astăzi, președinta Republicii Moldova face o vizită oficială în România.