Vocea Rusiei îl atacă pe ministrul de Externe Titus Corlăţean

"Comportamentul ministrului român de Externe reflectă caracterul duplicitar, devenit deja tradiţional, al poziţiei elitei politice româneşti faţă de relaţiile cu Rusia”, susţine postul de radio rus

Într-o analiză intitulată "Dedublarea personalităţii Bucureştiului oficial”, postul de radio Vocea Rusiei lansează un atac la adresa oficialilor de la Bucureşti, atacându-l pe ministrul de Externe Titus Corlăţean pentru "comportamentul duplicitar” în relaţia cu Rusia.

"Psihologii afirmă că stresul poate contribui la apariţia unor tulburări psihice ascunse. Comportamentul guvernului român confirmă acest lucru şi creează suspiciunea că Bucureştiul oficial suferă de dedublarea personalităţii”, îşi începe autorul analiza. Ideea este că, "pe de o parte, Bucureştiul oficial doreşte să atragă investitori ruşi şi să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, pe de altă parte, în pofida schimbării Guvernului, continuă confruntarea în probleme sensibile pentru Moscova”. Făcând referire la declaraţia lui Corlăţean legată de deschiderea unui consulat rusesc în Transnistria, Vocea Rusiei scrie că "comportamentul ministrului român de Externe reflectă caracterul duplicitar, devenit deja tradiţional, al poziţiei elitei politice româneşti faţă de relaţiile cu Rusia”.

"Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, în ajunul vizitei vice-premierului rus, Dmitri Rogozin, în Republica Moldova s-a exprimat împotriva deschiderii unui consulat al Federaţiei Ruse în Transnistria. Reacţia Rusiei a fost imediată. Dmitri Rogozin, referindu-se la declaraţia ministrului român, a scris pe microblog: "Nu avem de gând să vă întrebăm. Este o problemă bilaterală a relaţiilor ruso-moldoveneşti”, ceea ce a provocat o avalanşă de reacţii furioase în presa română.
Comportamentul ministrului român de Externe reflectă caracterul duplicitar, devenit deja tradiţional, al poziţiei elitei politice româneşti faţă de relaţiile cu Rusia. Titus Corlăţean putea să-şi anunţe poziţia pe căi diplomatice, însă a preferat să o facă în mod public şi într-o formă destul de jignitoare pentru Rusia, înţelegând perfect reacţia pe care o va provoca. Pe de o parte, Bucureştiul oficial doreşte să atragă investitori ruşi şi să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, pe de altă parte, în pofida schimbării guvernului, continuă confruntarea în probleme sensibile pentru Moscova”, se arată în comentariu.

"Stresul la care este supus guvernul premierului Victor Ponta este legat de faptul că se apropie alegerile legislative, care se vor desfăşura pe 9 decembrie, ceea ce înseamnă că urmează darea raportului în faţa electoratului cu privire la promisiunile care au fost sau nu îndeplinite şi apare posibilitatea de a profita de orice oportunitate pentru a face o mutare electorală "sclipitoare”. Potrivit scurgerilor de informaţii apărute în presa română, în curând în România va sosi delegaţia unei structuri a Gazpromului pentru a examina privatizarea celui mai mare combinat petrochimic românesc, Oltchim. Pentru guvernul lui Victor Ponta, privatizarea reuşită a gigantului industrial este extrem de importantă din punct de vedere politic, economic şi electoral.

Privatizarea Oltchim este inclusă în acordul dintre România şi FMI, însă ultima încercare de vânzare a combinatului s-a încheiat cu un scandal grandios, iar combinatul se află într-o situaţie incertă şi este finanţat direct din buget pentru evitarea unei catastrofe sociale regionale. În prezent, filialele Gazpromului sunt singurii cumpărători reali şi premierul român a încercat să facă câţiva paşi pentru a le atrage, în pofida faptului că elita politică românească are o poziţie negativă faţă de investitorii ruşi. În acest context, este greu de presupus că unul din miniştri poate agrava relaţiile cu Rusia în momentul cel mai nepotrivit. Însă un asemenea ministru există”, se mai arată în articolul citat.

"Poate că în modul cel mai evident interesele Bucureştiului şi Moscovei se ciocnesc în Moldova şi Transnistria. În ultimii 20 de ani, o parte a elitei politice româneşti s-a obişnuit să considere că aceste teritorii aparţin României, iar "succesul” revoluţiei din 2009 şi mirajul obţinerii statutului de lider regional a creat o anume iluzie de "succese ameţitoare”. "Amprenta românească” în organizarea schimbării puterii la Chişinău în 2009 nu a fost observată doar de cei "leneşi” sau mass media moldoveneşti părtinitoare. "Instructorii români” au fost menţionaţi în urma investigaţiilor legate de dezordinile din Moscova. Potrivit publicaţiilor disidentului român Valentin Vasilescu, participarea unor "revoluţionari” special pregătiţi la dezordinile de la Chişinău din 2009 nu mai constituie un secret. În această situaţie, unei părţi a elitei politice româneşti îi este greu să învingă obiceiurile vechi şi să aibă o poziţie normală faţă de tentativele incerte ale premierului Victor Ponta de a stabili un dialog cât de cât constructiv cu Moscova. Deseori se creează impresia că aceste încercări sunt sabotate atât din afară, cât şi din interiorul guvernului, ceea ce creează impresia de dedublare a personalităţii Bucureştiului oficial.

Cu toate că diagnosticul stabilit este corect, nu este destul de clar modul în care trebuie să fie construite relaţiile cu un partener de dialog atât de dificil. Este posibil ca asupra Bucureştiului să aibă o acţiune vindecătoare continuarea crizei economice, care îl va face să judece mai pragmatic şi va reuşi să gonească de pe culoarele puterii fantomele Războiului Rece.”, încheie autorul analizei.