Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La peste o lună de la începerea contraofensivei ucrainene, generalul Oleksii Hromov, adjunctul șefului Direcției Operaționale Principale din cadrul Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat că unitățile sale au recucerit nouă așezări și 160 de kilometri pătrați de teritoriu, în regiunile Zaporojie și Donețk.
În condițiile în care Rusia ocupă încă aproximativ 100.000 de kilometri pătrați din vecinătatea sa estică, a calculat Institutul pentru Studiul Războiului - un renumit grup american de experți cu sediul în Washington -, ar fi nevoie de 52 de ani pentru a-i respinge complet pe invadatorii ruși.
Într-un interviu acordat rețelei americane de televiziune ABC chiar înaintea summitului NATO de la Vilnius, Zelenski a insistat că trupele sale „nu sunt blocate”, dar a recunoscut, totodată, „un fel de stagnare” în trecutul recent.
Potrivit oficialilor de la Kiev, forțele ucrainene exercită o puternică presiune în momentul de față de-a lungul întregii linii de front, din Herson până la Bahmut, în timp ce Moscova susține că armata lui Zelenski nu a înregistrat până acum vreun succes notabil.
Un joc pe termen lung
„Ceea ce încearcă ucrainenii să facă în momentul de față este să îi epuizeze suficient de mult pe ruși, prin uzură, pentru a crea condițiile pentru o posibilă breșă” în liniile de apărare, susține Patrick Bury cercetător principal în domeniul securității la Universitatea din Bath, specializat în război și antiterorism. El a încercat să explice pentru site-ul express.co.uk cauzele lentorii contraofenisvei ucrainene.
„Aceste lucruri sunt lente prin natura lor”, a precizat și Mathieu Boulegue, membru consultant al programului pentru Rusia și Eurasia al Institutului Chatham House, grup de experți cu sediul la Londra.
Utilizând experiența sa în domeniul afacerilor militare și al politicii externe rusești, Boulegue a subliniat că operațiunea ucraineană este „o contraofensivă strategică” - cu scopul de a schimba cursul întregului război - și nu doar una tactică.
„Doar pentru că este lentă în urma luptelor de zi cu zi, nu înseamnă că această contraofensivă nu va avea efecte strategice mai târziu, să zicem peste câteva săptămâni sau luni”, a adăugat Boulegue, citat de publicația britanică „Daily Mail”.
Ascunși în fortificații consolidate
Forțele rusești s-au adăpostit și rezistă în regiunile estice Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie de aproape un an. „Să te aperi este mult mai ușor, iar rușii au avut mult timp la dispoziție pentru a se apăra”, remarcă Patrick Bury, oferind o altă cauză pentru ritmul scăzut al contraofensivei ucrainene.
Potrivit Royal United Services Institute (RUSI), un alt grup de experți pe probleme de apărare și securitate cu sediul în Londra, inginerii de la Moscova au construit intens, în ultimele luni, tranșee întărite cu beton, buncăre de comandă, garduri de sârmă și șanțuri antitanc, de-a lungul întregului front.
La rândul lui, Zelenski a afirmat că 200.000 de kilometri pătrați din teritoriul ucrainean au fost minați de forțele rusești
Șeful programului din Ucraina al organizației de deminare HALO Trust a descris această realitate drept „un nivel industrial” de amplasare a minelor.
Inventivitatea apărătorilor
Un alt motiv invocat pentru explicarea lentorii cu care avansează unitățile ucrainene este adaptarea rușilor la condițiile de luptă.
Bury susține că invadatorii „au luptat mai inteligent” decât în lunile inițiale ale conflictului, atunci când asaltul asupra Kievului fusese oprit de un blocaj al liniei de aprovizionare.
„Rușii au avut, de asemenea, câțiva ași în mânecă. Chiar și maniera în care și-au folosit elicopterele de atac, în apărare, a fost o adevărată surpriză în sine”, a mai spus el.
Fostul căpitan al armatei britanice și analist NATO a mai afirmat că resursele umane ale rușilor sunt într-o formă peste așteptări. „Cred că și faptul că au rezistat și au luptat a fost un pic surprinzător”, a adăugat Bury.
Occidentalii care au crezut că „moralul lor era îndoielnic” s-au înșelat, mai consideră el.
Echipament nou și inadecvat
NATO și aliații săi au vărsat peste 66 de miliarde de lire sterline în ajutor militar în Ucraina, până la 31 mai, arată datele furnizate de Institutul Kiel, un alt grup de experți, cu sediul în Germania.
Deoarece Ucraina a fost membră a URSS, o mare parte din echipamentul militar al acestui stat este de proveniență sovietică. Deși armamentul occidental care intră pe teritoriul țării este, în general, mult superior, Bury subliniază faptul că militarii ucraineni sunt încă „instruiți relativ recent” cu noul echipament primit.
Avioanele de vânătoare au fost, de asemenea, omise din acest lanț militar occidental de aprovizionare, ceea ce a reprezentat o grea lovitură adusă operațiunilor derulate de armata lui Zelenski pe linia frontului, mai remarcă Bury.
Reținerea Kievului
La scurt timp după ce a început contraofensiva, Kievul a susținut că nu își trimite în luptă multe dintre rezervele sale.
Ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, afirma, luna trecută, că „lovitura principală” era încă în curs, în timp ce șeful său, Oleksi Reznikov, declara pentru „Financial Times” că victoriile din iunie au fost doar o „avanpremieră” a unui efort mult mai mare, în curs de desfășurare.
„Nu și-au angajat încă toate forțele. Știm asta, cred, cu un anumit grad de certitudine, iar ei continuă să spună asta”, declară Bury. „Dar timpul trece. Au făcut progrese treptate și inițiativa este de partea lor - ei sunt cei care atacă. Un timp prețios se scurge, însă”, avertizează el.
Viitor incert
„Problema cu o astfel de contraofensivă este că discutăm deja despre ea cel puțin din octombrie 2022. Este, un pic, ca în cazul Crăciunului. Știm că revine în fiecare an, doar că nu credem în Moș Crăciun!”, atrage atenția, la rândul lui, Mathieu Boulegue.
„Nu există o formulă magică. Este nevoie de timp. Este nevoie de mult efort, de multă migală, pentru a ajunge la efecte strategice care pot schimba efectiv cursul războiului, pentru că despre asta vorbim acum”, adaugă el.
„Este vorba despre schimbarea cursului războiului pentru a ne asigura că Ucraina poate câștiga și este capabilă să respingă toate forțele invadatoare de pe teritoriul său suveran”, a mai spus Boulegue.
Bury este însă mai puțin optimist. El crede că, dacă forțele Kievului nu pot decât să-și dubleze în iulie câștigurile teritoriale slabe din luna iunie, contraofensiva va eșua, iar un astfel de scenariu ar fi din vina Occidentului.
„Ceea ce trebuie făcut în astfel de situații este atacarea rapidă, acolo unde există goluri și unde oamenii nu au pregătite linii defensive. Și, revenind la subiectul tancurilor și al avioanelor F-16, a existat într-adevăr un risc de escaladare, dar este clar că privim acum în urmă la acest lucru ca la o oportunitate ratată. Toate aceste arme ar fi trebuit să fie trimise, să le dăm totul!”, a declarat Bury.
„În concluzie, problema este că, dacă nu se întâmplă asta, există întotdeauna riscul ca Rusia să își aducă forțele la gradul de pregătire” la care poate încerca să blocheze eforturile ucrainene, a mai spus el.
În lipsa NATO, un angajament din partea G7
Între timp, țările din G7 s-au angajat, ieri, să acorde Ucrainei un sprijin militar „pe termen lung”, atât pentru a o ajuta să lupte contra Rusiei, cât şi pentru a descuraja orice viitor atac al Moscovei asupra statului vecin.
„Vom lucra împreună cu Ucraina la angajamente de securitate specifice şi bilaterale pe termen lung, pentru a garanta o forţă durabilă capabilă să apere Ucraina astăzi şi să descurajeze orice agresiune rusă pe viitor”, se menţionează în declaraţia membrilor G7 - SUA, Regatul Unit, Franţa, Canada, Germania, Italia, Japonia.
„În cazul unui viitor atac armat al Rusiei (...), avem intenţia (...) să furnizăm Ucrainei o asistenţă rapidă şi susţinută în materie de securitate, echipamente militare moderne în domeniile terestru, maritim şi aerian, precum şi o asistenţă economică pentru a impune costuri economice şi de alt tip Rusiei”, se mai menţionează în documentul redactat cu ocazia summitului NATO de la Vilnius.
De cealaltă parte, Zelenski a salutat aceste angajamente, însă a subliniat că ele nu pot substitui o aderare a ţării sale la NATO. El s-a declarat hotărât să facă totul pentru ca această aderare să devină o realitate, „după război”.
„Problema cu o astfel de contraofensivă este că discutăm deja despre ea cel puțin din octombrie 2022. Este, un pic, ca în cazul Crăciunului. Știm că revine în fiecare an, doar că nu credem în Moș Crăciun!”
Mathieu Boulegue, membru consultant al programului pentru Rusia și Eurasia al Institutului Chatham House
„Ceea ce încearcă ucrainenii să facă în momentul de față este să îi epuizeze suficient de mult pe ruși, prin uzură, pentru a crea condițiile pentru o posibilă breșă în liniile de apărare”
Patrick Bury cercetător principal în domeniul securității la Universitatea din Bath
