Voronin a preluat discursul lui Smirnov

Corespondenţă din Chişinău
Preşedintele comunist Vladimir Voronin şi-a radicalizat atacul împotriva României după ce un ultim sondaj realizat în rândul populaţiei de peste Prut evidenţia o scădere a popularităţii sale ca lider politic. Cu câteva ore înainte să asiste la slujba Învierii, preşedintele moldovean a acuzat România, în cadrul unei emisiuni televizate, de faptul că l-ar fi obligat pe primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, să dezlănţuie, în 1992, războiul de la Nistru.

Este, de fapt, pentru prima dată când România este acuzată de declanşarea războiului de pe Nistru din 1992. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât acuzaţiile vin din partea primei persoane în stat: "Aşa a fost şi în 1992, când practic ei, cei de la Bucureşti, l-a obligat pe Snegur să dezlănţuie războiul în Tighina şi pe Nistru. Aceste lucruri trebuie spuse”, a declarat Voronin.
El a proferat acuzaţiile comentând recenta declaraţie a preşedintelui român Traian Băsescu prin care sugera Ucrainei să întoarcă Moldovei Bucovina de Nord în schimbul Transnistriei.

Prin această butucănoasă acuzaţie anti-românească, Voronin trece, cu bună ştiinţă, în tagma celor care gândesc la fel ca şeful grupării separatiste de la Tiraspol Igor Smirnov. Ca şi agentul rus paraşutat la Tiraspol, Vladimir Voronin, în calitate de şef al statului, pur şi simplu incriminează pe nedrept Republicii Moldova dezlănţuirea sângerosului conflict armat de pe Nistru. Acum este clar de ce la 16 aprilie 2001, Vladimir Voronin, a semnat, fără nici o reţinere, cu Igor Smirnov, ruşinosul "Acord cu privire la recunoaşterea prejudiciului material cauzat Transnistriei de către Republica Moldova". Cu alte cuvinte, prin acest document, semnat de însăşi "garantul Constituţiei”, Moldova s-a angajat să plătească Transnistriei daunele provocate în conflictul din 1992. Acum înţelegem de ce în manualul pentru clasa X-a de "Istorie Integrată”, care a înlocuit disciplina "Istoria Românilor” în învăţământul din Basarabia, a apărut acea frază dezonorantă şi mincinoasă potrivit căreia, în 1992, poliţiştii şi voluntarii moldoveni au deschis focul asupra Transnistriei. Acum este clar de ce foştii poliţişti moldoveni, veterani ai acelui nedrept război moldo-rus, sunt ignoraţi de actuala guvernare comunistă – majoritatea trăind într-o sărăcie lucie.

L-am întrebat ieri pe ex-preşedintele Mircea Snegur dacă e adevărat că "a fost obligat” în 1992, de către administraţia de la Bucureşti, să dezlănţuie războiul împotriva Transnistriei şi domnul Snegur ne-a rugat să transmitem cititorilor că "Voronin aberează”. Alte comentarii primul preşedinte al Republicii Moldova a refuzat să facă.

Şi ca să încheiem subiectul, vom reaminti şi de o declaraţie a ex-preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadi Selezuniov, făcută în 2001 într-o conferinţă de presă susţinută în Parlamentul de la Chişinău. El a declarat că "Rusia a fost nevoită să declanşeze războiul din Transnistria, pentru a bloca Unirea Moldovei cu România”. Această declaraţie a fost anexată la dosarul "grupului Ilaşcu” judecat de CEDO, care a recunoscut calitatea Rusiei de stat agresor în acel conflict.

În cadrul aceleiaşi emisiuni televizate, difuzate înaintea Paştelui, Vladimir Voronin a formulat acuzaţii şi la adresa Ucrainei, pe care a învinuit-o de faptul că ar fi ajutat, de-a lungul anilor, regimul de la Tiraspol să exporte armament: "Toate cele 13 uzine din Transnistria, care fabricau armament în regim non-stop, îşi încărcau muniţiile noaptea, pe corăbii, lângă Tiraspol. Ei turnau nisip şi pietriş pe un suport, apoi ridicau steagul Ucrainei şi plecau până la Odesa. Conflicte în regiune erau suficiente – în Iugoslavia, Abhazia, Osetia, Cecenia, unde vrei ..., în Irak”, a spus Voronin.

Singurul personaj pe care Voronin l-a lăudat în respectivul interviu a fost Vladimir Putin, despre care a spus că s-ar fi angajat sincer în soluţionarea diferendului transnistrean.

Relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti ar putea să se agraveze serios, după ce preşedintele Voronin a învinuit România că ar fi instigat conducerea de la Chişinău să înceapă conflictul armat de pe Nistru din 1992, scrie astăzi ziarul rus Nezavisimaia Gazeta. "Nu există îndoieli că Bucureştiul nu va întârzia să răspundă acestor declaraţii. Una este să te cerţi din cauza denumirii limbii în care vorbeşte populaţia din Republica Moldova şi alta e să învinuieşti un stat membru NATO de declanşarea unui conflict armat”, susţine autorul articolului. Ziariştii ruşi l-au întrebat pe ex-ministrul moldovean al Securităţii Anatol Plugaru cât de fondate sunt acuzaţiile lui Vladimir Voronin. Plugaru a răspuns că nu ştie nimic despre instigarea din partea Bucureştiului de a începe conflictul militar. La rândul său aşa-zisul ministru al securităţii din Transnistria, Vladimir Antiufeev, a spus că în timpul conflictului, soldaţii moldoveni luptau cu armament românesc şi nu a exclus nici faptul ca România să fi îndemnat Chişinăul să înceapă conflictul. De menţionat totuşi că în 1992 Republica Moldova nici nu avea soldaţi, pentru că nu avea armată.