Intrarea României în Uniunea Europeană a complicat relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău, a declarat preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, într-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais, citat de Agerpres.
Publicaţia mai notează şi faptul că, deşi unite de limbă şi istorie, cele două ţări se confruntă acum cu complicaţii, comuniştii din Republica Moldova susţinând că vor să ajungă în Europa prin Bruxelles, nu prin Bucureşti. 'Am transmis deja Comisiei Europene că, odată cu integrarea României în UE, ar fi trebuit să elimine vizele pentru cetăţenii moldoveni şi aşa nimeni nu ar fi cerut paşaport românesc, pentru că oamenii au nevoie de acest paşaport pentru a călători. Dar oficialii UE sunt încăpăţânaţi', consideră preşedintele Voronin, adăugând că el a adus în discuţie acest subiect de multe ori şi o va mai face: 'Am spus-o de multe ori şi i-am spus-o şi sâmbătă lui Javier Solana. Noi vrem să ajungem în Europa prin Bruxelles, nu prin Bucureşti'.'România nu este conştientă că se află în UE şi că trebuie să respecte unele reguli', crede Voronin, apreciind totodată că Bucureştiul 'nu poate renunţa la ardorile sale expansioniste, refuzând să semneze tratatul de bază la frontiere şi cel legat de relaţiile' cu Republica Moldova.
Preşedintele Voronin susţine că protestatarii de la Chişinău, din ultimele zile, cărora 'li s-a băgat în cap cum comuniştii nu sunt în stare să-i integreze în Europa, nici să susţină normele democratice şi să asigure libertatea de informare', reprezintă doar 2-3% dintr-o populaţie care s-a înţeles cu partidele politice, majoritatea moldovenilor fiind de fapt de acord cu linia adoptată de Chişinău pentru integrarea europeană.
Mai mult, preşedintele moldovean şi-a reluat acuzaţiile la adresa profesorilor 'din învăţământul mediu şi superior, care au desfăşurat un rol foarte distructiv, mai ales în Chişinău, pentru că sunt 'continuatorii lui Antonescu'.
'Noi am respectat planul de trei ani de colaborare cu UE şi începem să elaborăm altul mai amplu', susţine preşedintele Voronin, exprimându-şi totodată încrederea că această activitate, întreruptă în timpul campaniei electorale, va fi reluată, pentru ca Republica Moldova să primească statutul de ţară asociată a UE.
Referitor la prioritatea valorilor democratice, în faţa solidarităţii populaţiei faţă de România - prioritate observată de cotidianul spaniol - liderul de la Chişinău recunoaşte însă că nu se aşteaptă la 'nimic bun în viitorul apropiat'.
Mai mult, preşedintele Voronin crede că situaţia este agravată de existenţa regimului separatist transnistrean, cu reprezentanţii căruia executivul moldovean continuă negocierile, finalitatea strategică a politicii duse fiind unificarea, acum mai apropiată. 'Noi nu am vărsat sânge; 505 companii, practic toate din Transnistria, s-au înregistrat în Moldova, aproape 350.000 de rezidenţi din Transnistria au primit paşapoarte moldoveneşti, iar aici vin studenţi şi mii de persoane la muncă. Am fi putut face mai multe, însă ei se opun', consideră preşedintele moldovean.
'Ucraina vrea să intre în NATO cu toată puterea. Rusia nu vrea, pentru că asta ar distorsiona întregul echilibru strategic, SUA au stabilit două baze militare în România, iar noi am rămas un fel de fileu între ei toţi', caracterizează preşedintele Voronin poziţia Republicii Moldova, considerând că aceasta explică şi faptul că nu se rezolvă problema transnistreană. 'Nu pentru că Voronin nu le dă drepturi, eu însumi vin de acolo', spune el. 'Nici pentru că n-am vrea să fim împreună, ci pentru că Rusia îl menţine pe acest căpăţânos de Smirnov, care îi respectă ordinele. Îi menţine pe toţi miniştrii, care sunt agenţi activi ai serviciului (rusesc) de securitate a statului, iar chestiunea nu se va rezolva atâta vreme cât Rusia nu anulează acordul referitor la armele convenţionale şi la bazele americane care controlează Marea Neagră.
Regimul comunist de la Chişinău nu va folosi forţa pentru reprimarea manifestaţiilor, spune preşedintele moldovean: 'nici în 1989, nici în 2002, când opoziţia a protestat şase luni, nici acum (...) dacă am fi dat arme şi ordinul de a trage la picioare, unor copii lipsiţi de experienţă, de aceaşi vârstă cu atacatorii, ei s-ar fi înfiorat, şi Dumnezeu ştie unde ar fi ţintit'.
'Pe ei nu-i interesa rezultatul alegerilor', consideră şeful statului moldovean, referindu-se la agenţii de securitate ai altor ţări. 'Problema nu era fraudarea. Ei vroiau să profite de moment pentru a organiza una dintre operaţiunile codificate drept Revoluţia Culorilor. Acelaşi scenariu ca în Belgrad, Tbilisi, Bişkek şi Kiev', susţine Voronin, dezvăluind cotidianului spaniol că a fost fotografiat 'un iugoslav cu documente ale unei instituţii americane.
În 7 aprilie, se aflau aici şapte persoane din Serbia care conduceau evenimentele şi agenţi ai serviciilor de securitate din România'. Potrivit preşedintelui moldovean, aceştia vor fi reţinuţi şi acuzaţi, pentru că, în opinia sa, a fost vorba de 'prădare: au luat casele de bani, iar poliţia a găsit mobilă din Parlament în 18 locuinţe'. (V.A.)