Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O influentă forţă politică din Autonomia Găgăuză din cadrul Republicii Moldova a scos în stradă peste 2.000 de manifestanţi, pentru a cere încetarea imixtiunii administraţiei centrale de la Chişinău în treburile interne ale autonomiei.
O influentă forţă politică din Autonomia Găgăuză din cadrul Republicii Moldova a scos în stradă peste 2.000 de manifestanţi, pentru a cere încetarea imixtiunii administraţiei centrale de la Chişinău în treburile interne ale autonomiei.
Unii oratori s-au
pronunţat chiar pentru separarea Găgăuziei de Republica Moldova, dacă Chişinăul
nu-i va oferi un anumit număr de locuri în Legislativul moldovean.
Acţiunea de
protest a avut loc la Comrat, pretinsa capitală a Găgăuziei, şi a întrunit
peste 2.000 de membri şi simpatizanţi ai Mişcării "Edinaia Găgăuzia",
denumire care se aseamănă cu cea a partidului "Edinaia Rossia" din
Rusia, liderul căruia este ex-preşedintele rus Vladimir Putin. Pe manifestanţi
i-a nemulţumit faptul că "guvernarea comunistă de la Chişinău s-a implicat
de nenumărate ori în alegerea preşedintelui Adunării Populare a Găgăuziei,
organul legislativ al autonomiei, încercînd să propulseze în această funcţie o
persoană loială, uşor de manipulat".
MODELUL
TRANSNISTRIEI. Primarul Comratului, Nicolai Dudoglo, a
declarat că "găgăuzii nu sînt separatişti, dar vor să-şi aleagă singuri
liderii". Totuşi, la finalul acţiunii de protest, a fost adoptată o rezoluţie
prin care Chişinăului i s-a cerut să modifice Constituţia, astfel încît
denumirea "Unitatea Teritorial Administrativă Gagauz-Yeri" să fie
înlocuită cu sintagma "Republica Găgăuză". Omul de afaceri Leonid
Dobrov, unul dintre participanţii la miting, a declarat că "Găgăuzia
trebuie să obţină statut de republică, după modelul Transnistriei", idee
susţinută şi de liderul Mişcării "Ravnopravie", Valerii Klimenko.
Manifestanţii au ameninţat că, în cazul în
care autorităţile centrale vor ignora revendicările lor, în regiune va fi
organizat un "congres extraordinar al reprezentanţilor poporului găgăuz",
care va decide asupra acţiunilor ulterioare.
Despre existenţa elementelor separatiste în
Autonomia Găgăuză se cunoaşte încă din 1990, atunci cînd mişcarea separatistă "Gagauz
Halkî", cu sprijinul tacit al autorităţilor centrale de la Moscova, a
proclamat, la 19 august, aşa-numita Republica Găgăuză. Această
republică separatistă a existat pînă în decembrie 1994, cînd Parlamentul
Republicii Moldova a adoptat "Legea cu privire la statutul juridic special
al Gagauz-Yeri". De fapt, aceasta este o regiune situată în sud-vestul Republicii
Moldova, locuită preponderent de găgăuzi
un popor de origine oguză, foarte apropiat ca limbă şi
cultură turcilor
balcanici.
Citește pe Antena3.ro
După ce ministrul moldovean al Reintegrării,
Vasilii Şova, a confirmat recent intenţia Chişinăului de a-i oferi
Transnistriei un anumit număr de locuri în Parlament, analiştii politici au
anticipat pericolul reaprinderii unui alt conflict încă fumegînd în Găgăuzia,
care are o administraţie necomunistă, dar pro-rusă, şi care, în opinia
analiştilor, rîvneşte la un statut juridic identic celui pe care autorităţile
moldovene planifică să-l acorde Transnistriei. În plus, repartizarea unui număr
de locuri în Parlamentul de la Chişinău şi pentru exponenţii regiunii găgăuze
ar fi şi în interesul Rusiei, care tinde să controleze puterea legislativă din
toate ţările ex-sovietice.
