x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Voronin şi-a pus deputaţii să-i jure credinţă

Voronin şi-a pus deputaţii să-i jure credinţă

de Vitalie Calugareanu    |    28 Ian 2011   •   18:43

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova se militarizează ca să nu se dezintegreze. Toţi deputaţii comunişti din Parlamentul de la Chişinău au jurat joi în scris că vor vota "în strictă conformitate cu deciziile colective ale partidului”. Aceasta după ce în presă au apărut informaţii despre disponibilitatea unor deputaţi comunişti de a contribui prin vot la alegerea şefului statului în Legislativ.

Primele ştiri apărute la această temă păreau neverosimile, dar acestea au fost confirmate printr-un comunicat oficial difuzat de Partidul Comuniştilor ce conţinea textul jurământului sub care au semnat toţi deputaţii comunişti. S-a întâmplat după ce liderul Partidului Liberal-Democrat, premierul Vlad Filat, le-a făcut o vizită comuniştilor, pentru a discuta condiţiile în care aceştia ar fi dispuşi să voteze candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia de şef al statului, liderul PD Marian Lupu. Rezumând într-o propoziţie rezultatele discuţiilor, comunistul Vadim Mişin, delegat de partid pentru negocieri cu guvernarea, a declarat: "Ne întâlnim, discutăm, dar pe Lupu nu-l votăm!”. Comunistii i-au înmânat lui Filat un dosar care, potrivit lor, conţine "viziuni, propuneri şi sugestii ale cetăţenilor faţă de dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova şi soluţionarea unor probleme cu care se confruntă ţara”.

Unii analişti politici au spus că jurământul dat de comunişti înseamnă, de fapt, că ei îşi doresc noi alegeri parlamentare anticipate şi vor face tot posibilul ca şeful statului să nu fie ales. Coaliţia de guvernare are nevoie de cel puţin 2 voturi ale deputaţilor comunişti, pentru a putea alege preşedintele în Parlament. Miercuri, după şedinţa Consiliului alianţei de guvernare, premierul Vlad Filat a declarat că "există mai multe scenarii pentru alegerea şefului statului”, dar nu a precizat care ar fi acestea. în Constituţie scrie, însă, clar că şeful statului este ales cu 61 de voturi. Ce-i drept, nu scrie în ce termen, dar şi aici comuniştii s-au asigurat. Ei au solicitat Curţii Constituţionale să stabilească un termen exact în care ar urma să aibă loc alegerile prezidenţiale, iar Curtea va examina sesizarea pe data de 8 februarie.

Alţi analişti politici, între care şi directorul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, susţin că angajamentul semnat ieri de deputaţii comunişti "este mai mult o hârtie menită să consolideze spiritul de echipă în PCRM, dar nu reprezintă o pârghie eficientă în cazul în care unul sau mai mulţi deputaţi ar dori să voteze altfel decât a decis partidul”.

în jurământul comuniştilor se menţionează că "încălcarea acestui angajament ar reprezinta cea mai gravă crimă morală împotriva intereselor Partidului Comuniştilor şi a miilor de susţinători” ai acestuia, dar nu se precizează care ar fi pedeapsa pentru o eventuală încălcare a jurământului.

Deputatul comunist, Eduard Muşuc, a recunoscut că acest jurământ vine ca o reacţie la frământările din ultima vreme a alianţei de guvernare de a dobândi cele două "voturi de aur” de la comunişti: "Nu este vorba de încredere sau neîncredere (în unitatea PCRM – n.n.). Este vorba de anumite iluzii cu care se alimentează anumiţi actori politici privind o posibilă găsire a anumitor voturi. Iată acesta este răspunsul nostru prin care le spunem: Oameni buni, nu pierdeţi timpul în zadar”, a menţionat Muşuc.

Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au menţionat că nu-i prea interesează jurămintele interne de partid date de comunişti, ci asigurarea unei guvernări de 4 ani. "Eu nu ştiu cum cineva poate să oblige pe altcineva să facă o acţinea sau alta contra voinţei sale. Pe mine mă interesează nu deciziile care vizează activitatea internă a dânşilor. Noi trebuie să găsim soluţii, pentru a alege preşedintele Republicii Moldova şi să avem stabilitate în cadrul căreia să activăm 4 ani de zile”, a spus premierul moldovean Vlad Filat.

La rândul său, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, preşedinte interimar al Republicii Moldova a găsit două explicaţii pentru gestul comuniştilor: "este vorba ori de o militarizare a partidului şi se ajunge la elemente de genul depunerea jurământului, ori este o manifestare de lipsă de încredere într-o unitate de viziuni. Nu cred că omenirea mai cunoaşte asemenea practici – cel puţin în ceea ce priveşte partidele din această zonă europeană”, a subliniat Lupu.

Analistul Petru Bogatu susţine că PCRM nu va vota niciodată pentru Marian Lupu, deoarece vine din mediul lor şi este simpatizat de o bună parte din electoratul comunist. Prin urmare, votarea lui Lupu de către PCRM ar fi un semnal pentru simpatizanţii PCRM să treacă în tabăra democraţilor.


Textul jurământului semnat de deputaţii comunişti
"Eu – deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales din partea Partidului Comuniştilor,

Conştientizînd nivelul înalt de încredere care mi-a fost acordat de către poporul Republicii Moldova pentru reprezentarea şi apărarea intereselor lui în oraganul suprem din ţară,

Apreciind propriul statut al deputatului drept cea mai înaltă obligaţiune politică, profesională şi morală faţă de alegători şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, drept consimţămînt de a demonstra în orice condiţii prin cuvînt şi faptă devotamentul meu scopurilor şi sarcinilor programice ale partidului, fidelitate tovarăşilor de idei şi alegătorilor partidului,

Mă oblig.

Să-mi folosesc mandatul şi dreptul de legiuitor, exclusiv în interesele poporului Republicii Moldova şi în strictă conformitate cu deciziile colective ale Partidului Comuniştilor,

Să nu uit, că votul fracţiunii Partidului Comuniştilor şi votul meu personal întotdeauna trebuie să reprezinte o poziţie unică,

Să nu uit, că încălcarea angajamentului în cauză reprezintă cea mai gravă crimă morală împotriva intereselor Partidului Comuniştilor, împotriva a mii de susţinători, care mi-au încredinţat dreptul de a acţiona în numele lor”.

×