Ziua Unirii sărbătorită la Chişinău ca într-un lagăr de concentrare

Corespondenţă din Chişinău
La Chişinău, Ziua Unirii a fost marcată ieri timid. Vechii apărători ai românismului, care au intrat între timp în combinaţii ciudate de parteneriat cu guvernarea comunistă, s-au făcut nevăzuţi. Primarul liberal de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a fost prezent la manifestaţiile de la Bucureşti, iar alţi activişti politici din opoziţia de peste Prut şi-au găsit altă ocupaţie. în schimb, autorităţile comuniste au urmărit atent şi au contabilizat declaraţiile pe care le-au făcut politicienii români referitoare la Basarabia.

Corespondenţă din Chişinău
La Chişinău, Ziua Unirii a fost marcată ieri timid. Vechii apărători ai românismului, care au intrat între timp în combinaţii ciudate de parteneriat cu guvernarea comunistă, s-au făcut nevăzuţi. Primarul liberal de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a fost prezent la manifestaţiile de la Bucureşti, iar alţi activişti politici din opoziţia de peste Prut şi-au găsit altă ocupaţie. în schimb, autorităţile comuniste au urmărit atent şi au contabilizat declaraţiile pe care le-au făcut politicienii români referitoare la Basarabia.


Ziua de ieri a arătat cât se poate de clar că cei şapte ani de guvernare comunistă nu au trecut fără sechele asupra spiritului românesc din Basarabia. Manifestările consacrate aniversării a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România s-au desfăşurat ca într-un lagăr de concentrare, în care vitejii de altă dată fie au fost ademeniţi financiar de putere, fie reduşi la tăcere prin şantaj politic şi acţiuni specifice unei dictaturi de sorginte stalinistă.


Singurii care au manifestat public ieri la Chişinău au fost reprezentanţii organizaţiei de tineret a Partidului Liberal din care face parte şi primarul Chişinăului. Ei au organizat o conferinţă de presă în aer liber în faţa Palatului Sfatului ţării, în care, la 27 martie 1918, s-a votat Unirea. Aici au dat citire actului Unirii votat acum 90 de ani, precum şi unei declaraţii prin care au felicitat toţi românii din Basarabia cu ocazia aniversării de ieri. Ulterior ei au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la busturile scriitorilor români de pe Aleea Clasicilor din Chişinău.


Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care este şi preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău, unul dintre liderii mişcării de eliberare naţională din anii ă90, a declarat că va lansa un proiect de amenajare a unui parc public în preajma monumentului ridicat în cinstea victimelor represiunilor comuniste din anii 1940-1941, "pentru a păstra curată amintirea celor care au suferit în urma ocupaţiei”.


Cu o zi înainte, în cadrul unei manifestaţii publice organizate de Mişcarea Acţiunea Europeană din Chişinău, au fost nominalizate mai multe personalităţi pentru meritul de a ţine aprinsă candela românismului în vechea provincie românească. Liderii mişcării, un grup de istorici din Republica Moldova, au menţionat că problema reîntregirii neamului românesc rămâne actuală şi au promis că vor pune umărul pornind de la realităţile zilei - adică de la faptul că Republica Moldova este deja un stat recunoscut.

Comuniştii moldoveni acuză România de jaf

Comuniştii de la Chişinău contestă importanţa actului Unirii de la 1918. Ei au declarat ieri în Parlament că aceasta este “una dintre cele mai negre pagini ale istoriei”. Deputatul comunist Grigore Petrenco, preşedinte al comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană, a declarat că “în primii zece ani după unire au avut loc mai multe răscoale împotriva românilor, în care şi-ar fi pierdut viaţa treizeci de mii de băştinaşi”. El a mai spus că “după venirea românilor în Basarabia cel puţin trei sute de mii de oameni au fugit în Uniunea Sovietică şi în ţări europene”. Deputatul a acuzat România că în perioada interbelică a scos de pe teritoriul actualei Republici Moldova toate activele care prezentau interes economic, dar şi de faptul că nu a construit aici nici o unitate economică puternică. În replică, deputatul din opoziţie, Veaceslav Untilă, a declarat că “cei care au votat actul Unirii au dat dovadă de viziune politică clară şi de spirit de sacrificiu”. El a citit o declaraţie în Parlament în care a menţionat că membrii Sfatului ţării, care au votat unirea, “aveau un scop nobil şi au mers consecvent spre îndeplinirea lui”.