Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Adrian Severin le-a cerut, luni, magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie audierea, în calitate de martori, a fostului preşedinte Traian Băsescu şi a fostului director al SRI George Maior în dosarul în care europarlamentarul a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.
La termenul de luni al procesului, Adrian Severin a fost audiat de judecători timp de mai multe ore, el oferind explicaţii cu privire la acuzaţiile DNA că a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică "The Sunday Times", care efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European.
La un moment dat, Adrian Severin a spus că l-a informat pe reprezentantul serviciilor de informaţii din cadrul Misiunii României la UE în legătură cu contractul de consultanţă pe care urma să îl semneze cu firma de lobby reprezentată de cei doi jurnalişti, pentru a se verifica dacă acea firmă punea probleme de securitate naţională, el primind răspuns că nu sunt probleme.
Severin a mai spus că, în luna februarie 2011, a primit de la consilierul de politică externă al preşedintelui Ucrainei informaţia că este ţinta unei înscenări, pentru a fi compromis.
"Miza era rolul pe care eu îl jucam în problema integrării Ucrainei în Uniunea Europeană. Jurnaliştii britanici au fost folosiţi ca un instrument de cineva, care a dorit compromiterea mea. Eu ştiu cine s-a aflat la originea acţiunii de compromitere, dar nu vreau să dezvălui acum. Sigur nu este din România. Ceea ce s-a întâmplat cu scandalul Sky News ne arată un mod de operare, care nu poate fi tolerat", a adăugat Severin.
Într-un alt paragraf din declaraţia dată în faţa instanţei, Adrian Severin a precizat că, după izbucnirea scandalului cu jurnaliştii de la "The Sunday Times", a avut o convorbire cu Traian Băsescu, preşedintele României la acea vreme, care i-a spus: "Din informaţiile pe care le avem eşti nevinovat şi tratăm acest caz ca pe o problemă de securitate naţională.
Tot acum, Adrian Severin le-a cerut judecătorilor ca cei doi jurnalişti de la "The Sunday Times" să fie audiaţi în România.
Completul de cinci judecători a rămas în pronunţare pe cererile de audiere făcute de Adrian Severin, următorul termen al procesului fiind stabilit pentru data de 14 noiembrie.
În declaraţia dată în faţa instanţei, Adrian Severin a insistat că acel contract convenit cu cei doi jurnalişti britanici nu este unul de lobby, ci de consultanţă, lucru destul de obişnuit în Parlamentul European. În contract se stipula faptul că el urma să primească suma de 100.000 de euro anual pentru a participa la lucrările unui consiliu de consultanţă şi 4.000 de euro pe zi în cazul unor "servicii suplimentare". De altfel, pentru 3 zile de consultanţă, europarlamentarul a emis o factură de 12.000 de euro.
"Nu vi se pare totuşi o sumă prea mare pentru activitatea depusă? Ce salariu aveaţi ca europarlamentar?", l-a întrebat preşedintele completului de judecată, Ionuţ Matei.
"Astea sunt tarifele care se practică. Monica Macovei a luat 100.000 de euro pentru consultanţă. Poate vi se pare mult pentru prea puţin. Noi nu trebuie să judecăm aici cum este lumea acolo", i-a răspuns Adrian Severin.
În februarie 2016, Adrian Severin a fost condamnat la trei ani şi trei luni închisoare cu executare, fiind acuzat că, în perioada decembrie 2010 - martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică "The Sunday Times", care efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, şi votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care aceştia pretindeau că o susţin, pe de altă parte.
"La suma menţionată se adăuga şi suma de 4.000 de euro pe zi pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuţiilor din perioada ianuarie - martie 2011, Adrian Severin le-a pretins celor două persoane, potrivit înţelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influenţă asupra a doi deputaţi din Comisia juridică, a raportorului Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din legislativul european, precum şi asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienţilor companiei pe care cei doi susţineau că o reprezintă", susţin procurorii.
Potrivit DNA, în vederea încasării sumei de 12.000 euro, Adrian Severin a emis o factură pe care a trimis-o pe mail uneia dintre cele două persoane.
Trei europarlamentari - Adrian Severin, slovenul Zoran Thaler şi austriacul Ernst Strasser - ar fi acceptat "să-şi vândă serviciile" unor jurnalişti ai ziarului "The Sunday Times", care pretindeau că se ocupă cu acţiuni de lobby. Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul "ajutorului" pentru adoptarea unor amendamente.
Conform anchetatorilor, Adrian Severin a depus amendamentul prin intermediul unui coleg, iar întrebat de unul dintre jurnalişti dacă a fost uşor să-l convingă pe colegul deputat să depună amendamentul, Severin a răspuns că până la un anumit punct i-a fost greu, dar că în cele din urmă acesta a acceptat ideea, "însă a fost o adevărată muncă".
Eurodeputatul sloven şi cel austriac au demisionat din Parlamentul European, renunţând astfel la imunitatea parlamentară, în schimb Adrian Severin a refuzat, susţinând că este vorba de "o înscenare pusă la cale de persoane care au acţionat ca agenţi provocatori şi cu o motivaţie politică".
Sursa: AGERPRES
