Ana Birchall, acuzată oficial de CSM de ingerințe în justiție și de subminare

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, a înaintat Curții Constituționale o cerere de constatare a unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției, Ana Birchall, și autoritatea judecătorească, reprezentată de CSM, Birchall este acuzată de ingerințe grave în activitatea de urmărire penală a procurorilor și de acte de subminare a independenței justiției, în raport cu un stat străin. De asemenea, Ana Birchall este acuzată de faptul că a încercat în mod repetat blocarea activității Consiliului Superior al Magistraturii. Documentul a ajuns, miercuri, pe masa judecătorilor constituționali și conține elemente de o gravitate fără precedent.

Primul capăt de acuzare reclamat de conducerea Consiliului Superior al Magistraturii prin care urmează a fi analizat de Curtea Constituțională se referă la ingerința gravă a ministrului Justiției, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfășurată de procurori.

Concret, Ana Birchall ar fi încălcat legea la momentul în care a comunicat familiei Alexandrei Măceșanu, victimă în dosarul de la Caracal, conținutul unei probe administrate în cauza penală. “La data de 2 august 2019, ministrul justitiei a contactat telefonic familia Alexandrei Măceşanu, comunicându-i faptul că rezultatele testelor genetice atestă că rămăşiţele şi cenuşa găsite în casa persoanei cercetate în cauză indică ADN-ul tinerei. Trebuie menţionat că datele respective nu fuseseră comunicate familiei victimei de către organele de urmărire penală, singurele abilitate potrivit Codului de procedură penală să efectueze asemenea acte, şi nici nu fuseseră făcute publice, ancheta penală fiind în derulare. Ulterior, ministrul justiţiei a confirmat public faptul că a luat legătura cu familia victimei şi a comunicat datele respective, susţinând că nu este vorba de o informaţie confidenţială din cadrul urmăririi penale şi că a acţionat astfel dintr-o obligaţie morală, umană”, se arată în documentul CSM. În acest sens, autoritatea ministrului justiției asupra activității desfășurate de către procurori este o „atribuție/competență proprie acestuia, și nu o atribuție/competență constituțională proprie a Guvernului”. “Această acţiune a ministrului justiţiei constituie o veritabilă imixtiune în activitatea procurorilor care efectuează urmărirea penală în cazul menţionat, cu încălcarea limitelor autorităţii conferite de art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală”, se arată în document.

“Foaie de Parcurs” cu ordin din străinătate

A doua acuzație este aceea de  comiterea de “acte de subminare a independenței justiției din România prin negocierea unei «foi de parcurs» privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepția că problemele justiției din România nu sunt gestionate de organismele constituționale abilitate, ci de anumiți factori externi. “Prin poziţia exprimată public în şedinţa Plenului din 17 octombrie 2019, ministrul justiţiei, Ana Birchall, nu a dezminţit existenţa unei astfel de «foi de parcurs» şi nu a răspuns întrebărilor referitoare la afectarea independenţei justiţiei în legătură cu acest aspect. Atitudinea ministrului justiţiei a fost de natură a crea în percepţia publică ideea afectării independenţei justiţiei din partea unui membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituţional al independenţei justiţiei. Ulterior, printr-o scrisoare adresată CSNM, Ana Birchall a invocat depăşirea, prin interpelarea făcută, a atribuţiilor proprii ale Consiliului, arătând că „încercarea unor membri ai Consiliului de a-şi aroga un veritabil drept de veto cu privire la acţiunile externe ale ministrului justiţiei este o imixtiune gravă şi inacceptabilă în activitatea puterii executive”, arată CSM în sesizarea făcută.

Citește pe Antena3.ro

Șoc în Coreea de Sud: un alt actor, vedetă de K-drama, a fost găsit mort în casă. Ce spune poliția

Blocarea CSM pentru a anihila Secția Specială

Documentul citat mai conține o a treia acuzație, cel puțin la fel de gravă ca și primele două. Este vorba despre săvârșirea, de către ministrul Justiției, de “acțiuni repetate de decredibilizare și blocare a activității CCR, autoritate de rang constituțional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România”.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii arată că Ana Birchal a respins analizarea sesizărilor CSM privind necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative. “Trebuie reţinută totala neimplicare a Ministerului Justiţiei în contextul promovării unor acte normative de natură a afecta stabilitatea financiară a magistraţilor, cu efecte asupra independenţei acestora. (…) Declarațiile publice ale Anei Birchall au invocate dificultăţi legate de participarea sa la şedinţele Plenului Consiliului, ca urmare a modului în care acestea sunt planificate de către conducerea forului. Aceste afirmaţii nu sunt justificate, fiind menite a denatura realitatea cu consecinţa decredibilizării Consiliului Superior al Magistraturii, inducându-se în percepţia publică ideea unei obligaţii de consultare a membrilor în privinţa stabilirii şedinţelor şi a proiectului ordinii de zi, nerespectată de consiliu”, se arată în document.

De altfel, la capitolul blocării activității Consiliului, Lia Savonea arată că Ana Birchal a criticat existența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. “Poziţia ministrului justiţiei a fost urmată de crearea unui grup de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției, astfel cum rezultă din declaraţiile publice din data de 17 septembrie 2019. Cu această ocazie, ministrul justiţiei a arătat că, din concluziile preliminare, nu se susține funcționarea în această formă a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Cu negarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost implicat în acest demers şi nu a fost invitat să participe la lucrările grupului de lucru. De altfel, componenţa acestui grup de lucru nu a fost adusă la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii şi nu a fost făcută publică în nicio altă modalitate, aspect de natură să genereze îndoieli cu privire la obiectivitatea activităţii şi caracterul său reprezentativ”, mai arată sesizarea înaintată Curții Constituționale.

CCR, sesizată cu un conflict juridic de natură constituțională. Documentul conține trei acte săvârșite de ministrul remaniat, revocat și demis al Justiției