Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc, care are atribuții de președinte, a cerut vineri Curții Constituționale să constate existența uni conflict constituțional între Parlament-Senat și PÎCCJ, acuzând procurorii ingerință directă și neconstituțională în activitatea Legislativului.
Vicepreședintele cu atribuții de președinte al Senatului, Robert Cazanciuc, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la constatarea și soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României – Senat, pe de o parte și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, conflict despre care susține că s-a manifestat printr-o ”ingerință directă și neconstituțională” a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului.
”Având în vedere că articolul 69 alin.(2) din Constituție consacră nulitatea mandatului imperativ al deputaților și senatorilor și interzice orice ingerințe în activitatea acestora care ar veni din partea altor autorități, niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opțiunii de vot. Punerea la dispoziție a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorități publice, reprezintă o formă de imixtiune și de încercare de control a activității și procedurilor parlamentare, în condițiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori”, se arată într-un comunicat de presă al Senatului.
Potrivit sursei citate, prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică și-a arogat competența de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către președintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
”Actele procedurale îndeplinite în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalități prin care Camerele Parlamentului își îndeplinesc rolul constituțional și își desfășoară lucrările în temeiul și potrivit propriei autonomii organizatorice și funcționale consacrate în art.64 alin.(1) din Constituție. Efectuarea urmăririi penale față de Președintele Senatului, în funcție în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenția Națională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcției de consilier județean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separației puterilor în stat”, se mai arată în comunicatul menționat.
Ancheta a vizat modul în care Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, a fost menţinut în funcţie cu toate că, în anul 2015 magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au declarat, definitiv, incompatibil după ce a avut afaceri cu instituţii ale statului. Tăriceanu ar fi vizat de această anchetă deoarece, în calitate de preşedinte al Senatului, nu ar fi dat curs, în 2017, solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate de a-l elibera din funcţie de Marciu.
Citește pe Antena3.ro
