Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu există un conflict juridic generat de procedura angajării răspunderii asupra legilor bugetare, a susţinut miercuri, la Curtea Constituţională, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Olivia Diana Morar, care a prezentat poziţia Guvernului faţă de sesizările formulate de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.
"Din jurisprudenţă şi însăşi definiţia conflictului juridic de natură constituţională se observă că existenţa sau inexistenţa conflictului juridic de natură constituţională nu este condiţionată de natura actului sau acţiunii exercitate de vreuna dintre autorităţile pretins aflate în conflict, iar din dispoziţiile articolului 114 din Constituţie rezultă clar că Guvernul îşi poate angaja răspunderea şi asupra unui proiect de lege, fără distincţie în ceea ce priveşte domeniul de reglementare a proiectului, respectiv natura juridică a proiectului, lege sau ordonanţă de urgenţă. În consecinţă, apreciem că în cauză nu sunt incidente prevederile articolului 146 litera 'e' din Constituţie, motiv pentru care apreciem că nu există un conflict juridic de natură constituţională generat de procedura angajării răspunderii Guvernului asupra legilor bugetare", a afirmat Olivia Diana Morar.
În opinia sa, din maniera în care a fost formulată cererea adresată CCR reiese că prin demersul iniţiat de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor se urmăreşte "specularea din punct de vedere politic a oricărei încercări a Guvernului de a duce la îndeplinire programul de guvernare", prin instituirea unor blocaje.
Reprezentanta Guvernului a mai spus că parlamentarii au avut posibilitatea de a depune amendamente la proiectele de lege şi chiar să iniţieze o moţiune de cenzură.
"Parlamentarii şi-au exercitat competenţa, respectiv dreptul de iniţiativă legislativă, prin depunerea de amendamente (...). Înregistrarea amendamentului este parte a dreptului la iniţiativă legislativă, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale. Guvernul a acceptat unele amendamente depuse în procedură parlamentară, validând astfel contribuţia Parlamentului la adoptarea legii aflate în procedură de angajare a răspunderii", a arătat Olivia Diana Morar.
Ea a adăugat că Guvernul, prin procedura de asumare a răspunderii, a respectat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.
La ieşirea de la CCR, Olivia Diana Morar a precizat că motivul principal pentru care Guvernul a ales angajarea răspunderii a fost faptul că voia ca România să nu se mai găsească într-o situaţie precum cea din 2019, când bugetul de stat a fost adoptat spre sfârşitul trimestrului întâi, fapt care a dus "la blocaje extraordinare" în funcţionarea administrativă.
"Conform Legii 500/2002 bugetul se aprobă până la finele anului pentru anul următor, cel târziu la începutul anului, dar pentru începutul anului nu putea fi luat în considerare un întreg trimestru, cum a fost în anii precedenţi. Dat fiind aceste motive, noi apreciem că Guvernul a acţionat în litera şi spiritul Constituţiei prin modalitatea în care şi-a angajat răspunderea", a explicat Morar.
CCR a discutat, miercuri, sesizările privind un conflict juridic între Guvern şi Parlament pe tema Legii bugetului de stat pe anul 2020 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea.
La începutul şedinţei, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a anunţat conexarea celor patru cereri formulate de către preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Citește pe Antena3.ro
