Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În motivarea de 40 de pagini, judecătorii CCR spun de ce au respins sesizarea CJUE și susțin că instanța europeană nu se pronunță dacă o normă de drept intern este în conformitate cu dreptul UE și nici nu oferă avize consultative cu caracter general. CCR spune că admisibilitatea întrebărilor preliminare țin de o cauză aflată pe rolul unei instanțe naționale și de „utilitatea reală” a răspunsului oferit de CJUE.
Motivarea CCR se publică joi și în Monitorul Oficial.
Judecătorii de la CCR invocă urgența măsurii prin faptul că actuala Comisie Europeană a stabilit suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR și România se află „într-o situație economică dificilă”, cu deficit de 9,3% și datorie publică de 54,8% din PIB.
CCR consideră că angajarea răspunderii de către Guvernul Ilie Bolojan pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost „o măsură luată in extremis” iar prevederile sunt „un răspuns energic şi necesar la situația financiar-bugetară a statului”.
Curtea explică faptul că Justiția din România primește o pensie contributivă și o pensie administrată privat, iar pensia de serviciu, prin suplimentul dat de stat, “nu are ca temei constituțional art.47 alin.(2) Constituție, ci art.124 alin.(3) din Constituție”.
Art 124 (alin 3) din Constituție statuează că "judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii".
Art.47 alin.(2) din Constituție prevede că „cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii”
Ca arate, Curtea susține că legea „stabileşte un regim juridic nou al pensiei de serviciu bazat exclusiv pe art.124 alin.(3)”, iar „pensia de serviciu nu este eliminată (...) ci este reaşezată pe o bază exclusiv necontributivă”.
„Curtea Constituțională nu are competenţa de a examina oportunitatea iniţierii unui demers legislativ şi nici de a cuantifica impactul bugetar. (…) Curtea nu se poate transforma într-un cenzor contabil al veridicității calculelor de natură financiară prezentat de Guvern”, susține motivarea.
Judecătorii compară pensile magistraților din România cu media din sistemul public și cu pensiile europene: "Spre exemplu, potrivit datelor publicate de către autoritățile franceze, în cazul Republicii Franceze pensia medie netă a unui magistrat este de 4.180 euro (echivalentul a aproximativ 21.000 lei), raportat la o pensie medie netă lunară la nivelul întregii economii de 1.626 euro (echivalentul a aproximativ 8.200 lei).
Astfel, pensia medie a unui magistrat este de aproximativ 2,5 ori mai mare față de pensia medie la nivelul întregii economii, în timp ce în cazul României, ulterior aplicării dispozițiilor legii supuse controlului de constituționalitate, aceasta ar urma să fie de 6,7 ori mai mare.
Un exemplu ce permite concluzii similare, calculat tot pe baza datelor puse la dispoziție de autoritățile publice din acest stat, este cel al Republicii Federale Germane. În acest caz, salariul mediu lunar al unui magistrat este de 6.973 euro (echivalentul a aproximativ 35.000 lei), în timp ce pensia medie lunară a unui magistrat este de 5.003 euro (echivalentul a aproximativ 25.100 lei), așadar un procent de 71% din salariul mediu lunar.
Raportat la pensia medie lunară la nivelul întregii economii, în valoare de 1.770 euro, pensie medie lunară a unui magistrat va fi de 2,8 ori mai mare, din nou mult sub raportul de 6,7 ce va deveni aplicabil în cazul României după intrarea în vigoare a dispozițiilor legii supuse controlului de constituționalitate.
Dacă este considerată relevantă realizarea unei comparații cu un stat ce a făcut parte din blocul comunist și în care s-a considerat că este necesară asigurarea unei independențe sporite pentru magistrați prin acordarea unui cuantum mai mare al pensiei, poate fi analizat cazul Poloniei.
În acest caz salariul mediu lunar al unui magistrat are un cuantum de 17.150 zloți, echivalentul a aproximativ 20.400 lei. Pensia medie lunară a unui magistrat este de 12.865 zloți, echivalentul a 15.320 lei.
Deși, potrivit datelor furnizate pentru anul 2024 de către Fondul Monetar Internațional, produsul intern brut/cap de locuitor al Poloniei este mai mare cu 25% față de produsul intern brut/cap de locuitor al României din aceeași perioadă, pensia medie lunară a unui magistrat din Polonia este cu aproximativ 40% mai mică raportat la cea a unui magistrat din România".
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
- angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea - adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
- legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
- eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
- cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.
Cei doi judecători CCR susțin că, în urma noului proiect de lege, cuantumul pensiei de serviciu nete al unui magistrat rămâne la 70% din cât avea și, ca atare, un asemenea nivel al pensiei se îndepărtează de normele stabilite prin jurisprudența CCR.
“Plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net conduce la o reducere semnificativă până la anihilare a raportului dintre ultimul venit și pensie, de natură să golească de conținut garanțiile constituționale”, susțin magistrații.
Gheorghe Stan și Cristian Deliorga consideră că un astfel de cuantum lipsește de efect pensia de serviciu a unui magistrat și „este inevitabil ca pensia contributivă din sistemul public să crească progresiv și să depășească, în interval scurt, pensia de serviciu plafonată” a magistraților.
“Prin urmare, reglementarea supusă controlului de constituționalitate nu doar că reduce nejustificat nivelul pensiei de serviciu, dar creează premisele eliminării sale în plan efectiv, transformând-o într-un drept pur teoretic.
În consecință, deși rațiuni de politică bugetară pot justifica, în principiu, ajustări ale sistemului de pensii, acestea nu pot prevala asupra obligației constituționale a statului de a garanta independența autorității judecătorești.
Argumentele de natură bugetară, legitime în sine, nu pot fundamenta măsuri care aduc atingere substanței garanțiilor statutului magistratului, întrucât independența Justiției constituie una dintre valorile fundamentale ale ordinii constituționale și nu poate fi relativizată prin considerente financiare conjuncturale.
În același timp, deși proiectul de lege își justifică intervenția prin necesitatea corectării inechităților dintre „toți beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice", se arată în motivare.
"Reglementarea are un caracter vădit subiectiv și selectiv. Astfel, proiectul nu aduce nicio modificare pensiilor de serviciu ale altor categorii profesionale distincte – precum personalul militar și asimilat (din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale), personalul diplomatic, membrii Curții de Conturi, funcționarii parlamentari, precum și alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale.
În absența unei justificări obiective și rezonabile pentru acest tratament diferențiat, intervenția legislativă apare ca fiind incoerentă în raport cu scopul declarat și susceptibilă să creeze noi dezechilibre, în loc să le corecteze. Mai mult, lipsa unei evaluări financiare globale, care să analizeze impactul asupra ansamblului pensiilor de serviciu finanțate din fonduri publice, confirmă caracterul parțial și insuficient fundamentat al reformei.
Prin urmare, aceste deficiențe sunt de natură să atragă încălcarea art. 1 alin. (5)din Constituție, sub aspectul cerințelor de calitate, previzibilitate și fundamentare a legii, precum și a art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la principiul egalității îndrepturi, întrucât măsurile propuse instituie un tratament diferențiat între categorii aflate în situații comparabile, fără o justificare obiectivă și rezonabilă".
Judecătorii consideră că având în vedere că legea produce diferențe arbitrare și discriminatorii, totul este de natură să afecteze coerența statutului profesional și să creeze aparența unor garanții inegale ale independenței :
„O asemenea soluție legislativă poate genera percepția că nivelul protecției materiale a independenței judecătorului depinde de factori temporali sau conjuncturali, ceea ce contravine atât art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (3) din Constituție, cât și exigențelor dreptului Uniunii Europene privind protecția jurisdicțională efectivă, consacrate de art. 19 alin. (1) TUE.
Pentru toate argumentele expuse, apreciem că „intervențiile legislative care diminuează semnificativ până la anihilare pensia de serviciu a magistraților sau îi alterează natura juridică afectează nu doar drepturi individuale, ci însăși arhitectura constituțională a independenței justiției, ca o componentă esențială a statului de drept”.
În acord cu motivarea, judecătorii Mihaela Ciochină, Mihai Busuioc și Asztalos Csaba-Ferenc, în opinie concurentă, critică totuși decizia:
"Se observă că legea criticată instituie o reducere ex abrupto a cuantumului pensiei de serviciu, cu alte cuvinte, după intrarea ei în vigoare persoanele care se vor pensiona sub imperiul ei vor suporta o reducere imediată a pensiei de serviciu cu cel puțin 30%.
Mai exact, baza de calcul a pensiei de serviciu va scădea imediat de la 80% la 55% din indemnizația brută, iar suma astfel obținută va fi la rândul ei limitată, de la 100% la 70% din indemnizația netă.
Or, dacă s-a stabilit drept criteriu de constituționalitate necesitatea reglementării normelor intertemporale atunci când reforma pensiilor de serviciu a vizat vârsta de pensionare, același raționament ar fi fost valabil pentru reforma privind cuantumul pensiei de serviciu.
Ca atare, ar fi fost necesară o asemenea evaluare a constituționalității noii reglementări în coordonatele deja stabilite prin Decizia nr.467/2023.
Jurisprudența Curții a subliniat importanța normelor tranzitorii (a se vedea Decizia nr.402/2024), care trebuie să creeze cadrul necesar unei receptări organice în ordinea normativă a noilor soluţii legislative promovate, şi anume cu respectarea principiului securităţii juridice. Astfel, apreciem că ar fi fost necesară și examinarea acestui aspect în decizia la care am redactat prezenta opinie concurentă", spun cei 3 judecători.
După publicarea motivării, legea privind pensiile de serviciu ale magistraților intră practic în procedura constituțională de promulgare, președintele României având teoretic 20 de zile pentru a semna proiectul de lege.
Zilele trecute, șefii celor 16 Curți de Apel din România dar și UNJR i-au cerut președintelui României, Nicușor Dan, să întoarcă la Parlament, spre reexaminare, legea, judecătorii considerând că proiectul încalcă statutul magistratului, generează trei categorii de pensionari speciali și discriminări în Justiție.
Administrația Prezidențială a comunicat că Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR pentru a promulga legea pentru ca aceasta să intre în vigoare.
Curtea Supremă de Justiție, autoarea sesizării de neconstituționalitate, a anunțat, după decizia CCR, că „va utiliza toate mijloacele legale și instituționale” pentru a apăra independența Justiției, „inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”.
Premierul Ilie Bolojan se află astăzi la Bruxelles, unde are discuții cu oficiali europeni, inclusiv pe tema fondurilor PNRR, reforma pensiilor speciale fiind unul dintre jaloanele pe care România și le-a asumat.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
