Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CSM încearcă să blocheze procedura de suspendare din funcţie a lui Augustin Lazăr, motivând că Tudorel Toader nu a îndeplinit criteriile legale când a înaintat această cerere. Astfel, întrucât Iohannis nu mai poate refuza să semneze decretul de revocare din motive de oportunitate, procurorii vor să-i ofere preşedintelui motivul de a refuza pe criterii de legalitate revocarea procurorului general. Asta, deoarece ministrul Justiţiei ar fi verificat activitatea managerială a lui Lazăr în mod direct, şi nu prin intermediul unor procurori anume desemnaţi chiar de către cel evaluat. Klaus Iohannis a lăsat să se înţeleagă, ieri, că va respinge cererea lui Tudorel Toader, folosindu-se de avizul negativ al Secţiei de Procurori de la CSM. Însă, în paralel, procesul făcut chiar de Augustin Lazăr, prin care cere suspendarea procedurii de revocare, la Curtea de Apel Alba Iulia, se poate întoarce împotriva lui, deoarece printre primele puncte din raportul lui Tudorel Toader se află şi faptul că actualul procuror general a fost numit ilegal în funcţie.
Iată cum planul de salvare a lui Augustin Lazăr, iniţiat de împricinat, cu sprijinul colegilor săi din CSM şi cu aportul preşedintelui României, nu vizează, aşa cum, iniţial, se prefigura, o tergiversare a procedurii de revocare, ci chiar blocarea demiterii procurorului general. Invocând nelegalitatea cererii, avizul negativ al CSM pe solicitarea lui Tudorel Toader va ajunge pe masa lui Klaus Iohannis. Acesta nu mai poate refuza demiterea, pe criterii de oportunitate, întrucât CCR, în cazul revocării Laurei Kovesi, a stabilit că singurul criteriu de refuz este constatarea nelegalităţi procedurii declanşate de ministrul Justiţiei. Pe care îl va folosi.
Traseul acestui plan este bine pus la punct. Augustin Lazăr a atacat în instanţă, la Curtea de Apel Alba Iulia, demersul lui Tudorel Toader, chiar în ziua în care CSM a stabilit primul termen pentru audieri, alegând o instanţă la care soţia unui fost subordonat deţine funcţia de şef de secţie. Apoi, cu o zi înainte ca la CSM să se dea avizul consultativ, a fost stabilit primul termen de judecată la Alba Iulia. Cu câteva ore înainte de începerea judecăţii, a fost primită, pe fax, o cerere de intervenţie accesorie în favoarea lui Augstin Lazăr, înaintată de un ONG proaspăt înfiinţat de Carmen Lăncrănjan, procuror DNA. Procesul a fost, astfel, amânat, până pe 27 noiembrie, pentru a se stabili dacă instanţa admite sau dacă respinge această cerere de intervenţie. În acest sens, Secţia de Procurori de la CSM a primit un răgaz să îşi poată motiva avizul negativ înainte ca judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia să constate, eventual, necompetenţa teritorială să judece cererea formulată de Augustin Lazăr. Şi, în aceste condiţii, odată mutată cauza la Curtea de Apel Bucureşti, să poată fi folosit avizul negativ al CSM, tot în favoarea lui Augustin Lazăr, invocându-se nelegalitatea procedurii declanşate de Tudorel Toader.
Nu putem folosi oportunitatea? Ne legăm de legalitate
Avizul consultativ negativ emis de Secţia de Procurori de la CSM, în privinţa cererii formulate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare din funcţia de procuror general al României a lui Augustin Lazăr, riscă să deschidă cutia Pandorei. Asta, deoarece procurorii din CSM susţin că Tudorel Toader nu a respectat prevederile legale cu privire la întocmirea raportului de evaluare a activităţii manageriale a lui Lazăr, astfel încât cererea este nelegală. În acest mod, spune Secţia de Procurori de la CSM, Tudorel Toader nu putea evalua activitatea managerială a lui Augustin Lazăr decât prin intermediul unor procurori anume desemnaţi chiar de către Augustin Lazăr.
Tot în motivare se mai arată că, având în vedere Decizia CCR nr. 358/2018, când Curtea Constuţională a constatat existenţa conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, Klaus Iohannis nu putea refuza cererea de revocarea din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Kovesi decât numai în cazul în care cererea de revocare nu întrunea elementele de legalitate. Secţia de Procurori încearcă, prin acest aviz consultativ, să-i ridice preşedintelui mingea la fileu, în sensul de a-i oferi acestuia din urmă oportunitatea de a respinge cererea de revocare din funcţie a procurorului general al României.
CSM a motivat avizul, fără a ţine cont de motivele cererii de revocare
Concret, în Hotărârea nr. 701 din 19 noiembrie 2018, Secţia de Procurori de la CSM vrea să demonstreze că ministrul Justiţiei a încălcat prevederile articolului 69, alineat 1, din Legea nr. 304/2004, privind Organizarea Judiciară, care arată că „ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea CSM, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (...)”, în timp ce, la alineatul 2 al aceluiaşi articol, se arată că „obiectul controlului vizează verificarea activităţii manageriale”.
Mai mult, documentul, care poartă semnătura vicepreşedintelui CSM Codruţ Olaru, precizează că acest control este efectuat prin intermediul unor persoane care exercită acelaşi tip de activitate cu persoana controlată şi că obiectul raportului de evaluare al lui Augustin Lazăr „nesocoteşte competenţa funcţională a ministrului Justiţiei de a efectua controlul prin procurori anume desemnaţi şi nu personal sau prin funcţionari de la Ministerul Justiţiei”.
Secţia de Procurori arată că în raportul lui Tudorel Toader nu se precizează dacă, pentru efectuarea controlului, au fost desemnaţi procurori în acest sens şi că „omisiunea efectuării controlului potrivit dispoziţiilor legale nu poate fi nicidecum justificată prin prisma rolului constituţional al ministrului Justiţiei”.
Nu în ultimul rând, în încercarea disperată de a-i salva scaunul lui Augustin Lazăr, Secţia de Procurori de la CSM mai afirmă că a avizat negativ cererea de revocare şi pentru că Raportul MCV din 13 noiembrie 2018 conţine recomandarea suspendării imediate a tuturor procedurilor în curs de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt, adăugând că, „în şedinţa din 19 noiembrie, s-a învederat ministrului Justiţiei această recomandare”, însă Tudorel Toader „a precizat că înţelege să continue procedura”. În acest sens, Secţia de Procurori de la CSM arată că, „având în vedere că solicitarea nu respectă condiţiile de legalitate, avizează negativ propunerea ministrului Justiţiei”.
Tudorel Toader contestă valabilitatea mandatului de procuror general
Argumentaţia nerespectării legalităţii cererii de revocare poate fi, însă, demontată uşor, chiar de textul invocat de Seţia de Procurori, respectiv de Decizia CCR 358/2018. În articolele 94 şi 95, Decizia arată că „autoritatea ministrului Justiţiei poate fi supusă, sub aspectul revocării procurorilor din funcţii de conducere, unor condiţii legale, pentru ca ea în sine să nu se manifeste în mod nemărginit, arbitrar, exclusiv la libera sa apreciere”. Astfel, în privinţa revocării procurorilor din funcţiile de conducere, legea reglementează trei ipoteze distincte. Prima se referă la cazul în care aceştia nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere. Celelalte două ipoteze se aplică în cazul exercitării necorespunzătoare a aribuţiilor manageriale şi al aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare. Ultimele două ipoteze intră, astfel, sub incidenţa articolului 69, din Legea 304/2004, pe care, în opinia Secţiei de Procurori de la CSM, nu l-ar fi respectat Tudorel Toader, atunci când a înaintat cererea de revocare a lui Augustin Lazăr.
Prima ipoteză, însă, care stă la baza raportului de evaluare vizează exact existenţa unor motive de revocare legate de neîndeplinirea de către Augustin Lazăr a condiţiilor necesare pentru numirea sa în funcţia de procuror general, teză aflată chiar în preambulul raportului întocmit de Tudorel Toader. Ministrul a învederat „caracterul discutabil al legalităţii numirii în funcţie a procurorului general”, prin faptul că, „la data de 28.04.2016, când preşedintele României a semnat decretul de numire a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deţinea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, stabilite de art. 39, alineat 1, din Legea nr. 303/2004”, astfel încât „procedura de numire a procurorului general nu a îndeplinit condiţiile legale”.
Pe de altă parte, în acelaşi raport de evaluare se mai precizează că „toate motivele care au determinat revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, îi sunt deopotrivă imputabile lui Augustin Lazăr”, în condiţiile în care raportul de evaluare în cazul Kovesi s-a întemeiat pe concluziile unui raport al Inspecţiei Judiciare şi pe mai multe decizii ale Curţii Constituţionale.
Răspunsul lui Iohannis, previzibil. Urmează un nou atac la Curtea Constituţională
Pasul următor al acestui plan concertat, iniţiat pentru salvarea lui Augustin Lazăr, a fost făcut, chiar ieri, de însuşi Klaus Iohannis, acesta antepronunţându-se, pentru a treia oară, în această chestiune. Întrebat ce va face în privinţa revocării lui Augustin Lazăr, având în vedere motivarea Secţiei de Procurori de la CSM, preşedintele a declarat: “O să studiez acea motivare. Ce am înţeles până acum sună foarte corect. Despre activitatea domnului procuror general am mai spus, este un procuror general care îşi face treaba foarte bine, iar această propunere de revocare mi s-a părut şi mi se pare o eroare. Aşadar, puteţi trage singuri concluziile la ce va urma în această chestiune”.
Concluzia care poate fi trasă este una singură. Anume că va respinge propunerea lui Tudorel Toader, pe motive de nelegalitate a declanşării procedurii.
În acest sens, se conturează o nouă criză de proporţii, ce urmează a fi tranşată tot la Curtea Constituţională. Este previzibilă formularea unei noi sesizări la CCR cu privire la constatarea existenţei, de această dată, a unui conflict juridic de natură constituţională între CSM şi ministrul Justiţiei, având ca obiect a se stabili dacă Tudorel Toder a formulat sau nu legal cererea de revocare a lui Augustin Lazăr. Tot atunci, se pot învedera instanţei de contencios constituţional şi elementele referitoare la nelegala numire în funcţia de procuror general al României a lui Augustin Lazăr, în aprilie 2016. O eventuală admitere a existenţei conflictului juridic de către CCR nu doar că l-ar obliga pe preşedinte să semneze decretul de revocare, dar ar arunca în aer întreaga activitate a lui Lazăr la şefia Parchetului General. Cu efecte inclusiv după aprilie 2019, când, oficial, Lazăr îşi va încheia, eventual, la termen, mandatul.
