DNA vrea să-și șteargă din istorie urmărirea în masă a magistraților

Tensiune mare în sistemul judiciar după ce „Operațiunea SPĂLAREA DNA” nu a putut trece un hop în Consiliul Superior al Magistraturii. Sistemul care a șantajat și pus presiune pe magistrați prin deschiderea a mii de dosare în „Epoca Kovesi” vrea să anuleze un raport aprobat de CSM care dezvăluie abuzurile procurorilor, multe acoperite de mecanismul protocoalelor secrete. Momentan, acțiunea pornită de DNA a fost doar amânată, confruntarea din interiorul CSM anunțând escaladări explozive.

Pentru cine citește ordinea de zi a ședinței de plen a CSM din 28 mai, punctul 3 - lucrarea 8660/2020, pare absolut nesemnificativ: Plângere prealabilă formulată de Direcția Națională Anticorupție împotriva Hotărârii nr 225/15.10.2019 a Plenului CSM (1265/2020). Pe acest punct a fost însă în plenul CSM o confruntare puternică, din motive simplu de înțeles, cu „echipa” celor care doresc o „revanșă” la înfrângerea suferită în toamna anului trecut, când, în spațiul public au ajuns informații oficiale despre adevărata dimensiune a supravegherii la care au fost supuși în secret mii de magistrați. Mulți dintre ei nu știu nici astăzi că au fost urmăriți, interceptați, filați sub proceduri declanșate „la sesizări din oficiu” sau livrate de instituții de forță din sistemul de siguranță națională. Aceste realități se află înscrise în Raportul 5488/IJ/1365/DIP/2018 privind „Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența DNA vizând magistrați sau în legătură cu acestea”

Urmărirea în masă a magistraților

Potrivit raportului, care a urmărit cauzele în care au fost urmăriți magistrați în perioada 2014-2018, statistica este elocventă asupra priorității și dimensiunii date de DNA acestei acțiuni. În perioada de referință, au fost  înregistrate 1.459 de dosare vizând procurori, în care figurau 845 de procurori, dintre care 2 membri ai CSM și 5 inspectori judiciari. 1.443 dosare priveau judecători, fiind vizați de DNA 1.962 judecători - între care un membru al Curții Constituționale, 13 judecători membri sau cu mandate expirate ai CSM și 16 inspectori judiciari. Aceasta înseamnă că unul din trei procurori s-a aflat în vizorul „colegilor” de la anticorupție, judecătorii fiind urmăriți sub o formă sau alta de investigare în proporție de aproape jumătate! O.acțiune de CERCETARE și INVESTIGARE ÎN MASĂ A CORPULUI MAGISTRAȚILOR, nemaiîntâlnită pentru o altă profesie din România, realitate omisă de comentariile din RAPOARTELE MCV și ale Comisiei de la Veneția.

Ce vrea plângerea prealabilă?

DNA vrea să elimine concluziile Raportului adoptat de CSM cu majoritate de voturi prin Hotărârea nr. 225 din 15 octombrie 2019. Pentru a fi contestat în contencios administrativ este obligatorie plângerea prealabilă, care se află acum depusă la CSM. Ce aspecte din raportul de 127 de pagini nu convin să rămână înscrise definitiv, ca o CARTE NEAGRĂ a DNA din perioada măririi și decăderii Codruței Kovesi, care și-a încheiat mandatul de procurer-șef al Direcției prin decret de destituire al președintelui Klaus Iohannis? Cel mai sensibil capitol al raportului, de care ar vrea să „scape” procurorii DNA, este cel care analizează activitatea de urmărire penală. Durata nejustificată a cercetărilor în numeroase dosare, din cauza lipsei de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale, corelată cu perioade de inactivitate, credem că ridică suspiciuni legate fie de profesionalismul procurorilor, fie de interese exterioare din anchete, care dirijau prioritizările pe care le impunea Kovesi Laura Codruța.

Sunt zeci de dosare în aceste situații. De pildă, dosarul nr 37/P/2006, care vizează un judecător sindic din Tribunalul Timiș, după ce se plimbă pe la mai mulți procurori, este clasat după 12 ani și 6 luni de la înregistrare. Altă „tehnică” DE ȚINERE ÎN ȘAH a magistraților este relevată de dosarul penal nr. 167/P/2013, deschis prin sesizare din oficiu, vizând procurori și judecători-membri CSM. Se începe urmărire in rem în februarie 2014, efectuarea constatărilor tehnico-științifice (!!) se dispune în noiembrie 2014, după doi ani se fac solicitări pentru urmărirea membrilor de familie ai celor vizați „cu înscrisuri de la locurile de muncă ale acestora și urmărirea tranzacțiilor financiare”. Sunt interceptate și localizate convorbirile telefonice, dar softul nu permite și arhivări mai vechide 3 ani, așa cum cer procurorii. Se adaugă în continuare expertize tehnice, dar în iulie 2018, când se încheie și mandatul membrilor CSM urmăriți, se claseză și dosarul, cu concluzia că „probele administrate în cauză nu sunt suficiente”. Dosarul penal nr. 182/P/2012, plecat de la sesizare din oficiu în 3.04.2012, vizează un judecător de la ÎCCJ, pentru trafic de influență. Magistratul este pus sub supraveghere tehnică, timp de trei luni, în 2015, pentru ca în 2017 dosarul să fie clasat.

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”

Amnezii la închideri de dosare

Raportul care relevă abateri ale procurorilor DNA de la normele de procedură sunt susținute de multe exemple. Astfel, apar frecvent cazuri în care magistrații care au făcut obiectul supravegherii tehnice în cursul urmăririi penale nu mai sunt anunțați că s-au închis dosarele sau că viața lor a fost ținta ochilor și urechile instituțiilor statului.

Concluzii care demolează „Steaua Nordului”

Inspecția Judiciară a consemnat în raport o cazuistică diversă care a condus plenul CSM să ajungă la o concluzie drastică:

„Din perspectiva respectării garanțiilor prevăzute de lege pentru magistrații implicați în cauzele aflate pe rolul DNA, se poate constata existența unor deficiențe majore în ceea ce privește efectuarea actelor de urmărire penală într-o serie de cauze. Din analiza situațiilor prezentate în Raportul Inspecției Judiciare rezultă că modalitatea de exercitare a atribuțiilor de către organele de organele de urmărire penală a ieșit din sfera cerințelor stabilite de CEDO, cu consecința încălcării duratei rezonabile a procedurii și a echității acesteia (...) Se poate desprinde concluzia unei afectări a garanțiilor de independență a magistraților care au făcut obiectul cercetării în aceste cauze, ca o consecință directă a modului în care s-a desfășurat urmărirea penală”.

Înțelegem de ce se fac eforturi mari pentru a anula acest raport. În dezbaterile din ședința de plen din 28 mai 2020, pentru a putea analiza și decide asupra „plângerii prealabile” depuse de DNA, mai mulți membri ai CSM au solicitat documetele în baza cărora s-au deschis dosare magistraților. Or, după cum au sărit ca arși apărătorii de profesie ai DNA, care au considerat normale derapajele sistemului represiv, apare clar că s-a atins un punct sensibil. S-ar putea afla, Doamne ferește, ce și cine se află în spatele „sesizărilor din oficiu” care figurează ca start pentru urmărirea multor magistrați.

Nu întâmplător au fost respinse cu un vot foarte strâns cererile mai multor organizații profesionale ale magistraților care au solicitat, absolut justificat, un document de lucru al unei direcții a CSM care susține admisibilitatea „cererii prealabile”. Tot cu un vot foarte strâns s-a reușit, totuși, retrimiterea spre Comisia de legislație și cooperare interinstituțională a cererii DNA. Lupta continuă! Dacă acest raport ar fi tradus și difuzat spre zonele de influență în UE care au susținut necondiționat DNA și au construit imaginea hiperbolică a „Statuii Nordului”, s- ar putea ajunge și la concluzia amară că „Regele e gol”. Adică, o blasfemie!

„Se poate desprinde concluzia unei afectări a garanțiilor de independență a magistraților care au făcut obiectul cercetării în aceste cauze, ca o consecință directă a modului în care s-a desfășurat urmărirea penală”.

Hotărârea nr. 225 din 15 octombrie 2019 a Plenului CSM