Dosarul „Revoluției”, restituit definitiv la Parchet de către Înalta Curte de Casație și Justiție

Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus, ieri, prin decizie definitivă, să restituie Secției Parchetelor Militare dosarul în care fostul președinte al României, Ion Iliescu, împreună cu fostul prim-ministru, Gelu Voican Voiculescu, dar și cu Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, au fost trimiși în judecată, în urmă cu doi ani, pentru infracțiuni contra umanității. Restituirea rechizitoriului fusese dispusă de către instanța supremă încă din luna mai a acestui an, însă procurorii au atacat soluția cu recurs. Calea de atac a fost, însă, respinsă ca nefondată. Dosarul „Revoluției” împlinește, așadar, cu acest prilej, 32 de ani de la presupusa săvârșire a faptelor reținute de anchetatori, fapte bazate pe o serie de probe și mărturii care au fost excluse de judecători din cauză.

Decizia definitivă vine după ce, la data de  21 mai 2021, un judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, inițial, ca dosarul să fie restituit procurorilor, după ce a constatat nereguli în rechizitoriu. Secția Parchetelor Militare și părțile vătămate au contestat această soluție, fără succes. De altfel, înainte de a dispune restituirea rechizitoriului, încă din luna octombrie a anului trecut, instanța a exclus din cauză o serie de probe administrate, cerând procurorilor ca, în termen de cinci zile, să remedieze neregularităţile din actul de trimitere în judecată. Totodată, Parchetul a fost înștiințat că trebuie să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei. Mai mult, la solicitarea unor părți civile, dar și a inculpaților, judecătorul a exclus mai multe probe.

Probe excluse

Este vorba despre actele intitulate „declaraţii”,  care conţineau relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi de Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale,  rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989; documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN; „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989" de Sergiu Nicolaescu; documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989.

De asemenea, au fost excluse din materialul probator declaraţii date de zeci de persoane vătămate.

Reamintim că, în luna mai a anului 2019, Dosarul „Revoluției” a fost trimis în judecată, iar în această cauză au fost citate nu mai puțin de 5.000 de părți civile. Procesul a fost blocat până aproape de finalul anului trecut, deoarece  au fost discutate numeroase cereri și excepții invocate de părțile din dosar. Fostul președinte Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al acestui proces.

În Rechizitoriu se vorbește despre preluarea puterii prin „psihoza generalizată a terorismului”

Conform rechizitoriului întocmit de Secția Parchetelor Militare, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare disidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS. Acuzarea susţine că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989. Astfel, întreaga forţă militară a României - MApN, Ministerul de Interne - Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, scriu procurorii militari. Potrivit actului de acuzare, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for. Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu printr-un proces penal simulat.