Elena Udrea și Ioana Băsescu, executate de Curtea de Apel București

Elena Udrea a fost condamnată, ieri, la 8 ani de închisoare, iar fata cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, Ioana, a primit 5 ani de închisoare, în dosarul în care cele două sunt acuzate de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009. Judecătorul care a pronunțat sentința a redactat și motivarea, document în care se arată că beneficiarul real al infracțiunilor săvârșite este chiar fostul șef al statului, Băsescu.

Conform minutei instanței, Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării și Turismului, a primit mai multe pedepse cu închisoarea între 3 şi 6 ani pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor. Curtea de Apel București a contopit aceste pedepse, stabilind că Udrea trebuie să execute pedeapsa cea mai grea, de șase ani, la care a adăugat un spor de doi ani. De asemenea, instanţa a dispus confiscarea sumei de aproximativ un milion de lei de la Elena Udrea.

În ceea ce o privește pe Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, aceasta a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Și ea a primit pedepse separate, de 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani, care au fost contopite.

Jurnalistul Dan Andronic, trimis și el în judecată în acest dosar, a fost achitat pentru mărturie mincinoasă. Instanța i-a mai condamnat pe Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, la 6 ani de închisoare, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) la 4 ani de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită și pe Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal), la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru delapidare

Acuzațiile

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată în 2017 pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, se arată în rechizitoriul procurorilor. Anchetatorii susțineau că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Un milion de lei pentru 50 de milioane de euro

Elena Udrea este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheorghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare. Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului “Schi în România”.