Filmul unei execuții ca la carte. Cum au dispărut rivalii lui Kovesi din DNA 

Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a redactat cele patru motivări prin care au dat aviz favorabil ordinului Laurei Codruța Kovesi de revocare din funcția de procurori DNA a lui Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga, respectiv cele prin care au decis revocarea propriu-zisă a celor doi procurori aflați în conflict deschis cu procurorul-șef al DNA. Cu o zi înaintea deciziei de revocare, Kovesi, în calitate de acuzator, și cei doi procurori acuzați au fost audiați în plenul Secției de la CSM, pentru a-și prezenta, fiecare, punctele de vedere. Ședința a fost una secretă, procurorii care compun secția deci­zând secretizarea audierilor, prin invocarea unui articol din Legea 317/2004 care nu are legătură cu discuțiile care au avut loc. Tot atunci, procuroarea Mihaela Moraru Iorga a compărut în fața colegilor de la CSM împreună cu un avocat, care să-i prezinte și să-i susțină apărări­le. Surpriza ei a fost, însă, aceea că avocatul a anunţat că renunță să o mai reprezinte în fața Secției pentru Procurori. 

Amănunte incendiare reies din moti­varea a patru hotărâri adoptate de Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul lui Doru Țuluș și al Mihaelei Moraru Iorga, revocați, săptămâna trecută, la cererea Laurei Codruța Kovesi, din funcția de procurori ai Direcției Naționale Anticorupție. 
Luni, cu o zi înaintea ședinței în cadrul căreia s-a luat hotărârea revocării celor doi procurori, la Secția pentru Procurori a CSM a avut loc o altă ședință, la care a fost invitată șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, pentru a-și susține argumentele pentru care cerea Consiliului revocarea celor doi anchetatori, întâlnire care avea drept scop emiterea unui aviz pe această temă. 
La această ședință a participat inclusiv Augustin Lazăr, care deține calitatea de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea funcției de procuror general al României pe care o îndeplineşte. Lazăr emisese, încă de vinerea de dinaintea ședinței, încetarea delegării procurorilor Țuluș și Iorga în funcțiile de conducere la Direcția Națio­nală Anticorupție, imediat după ce a aflat că Laura Kovesi înaintase CSM-ului solicitarea de revocare a celor doi subordonați. 
Deşi prezent la lucrările Secției pentru Procurori a CSM, Augustin Lazăr a ales să se abțină de la vot în ceea ce privește punctul aflat pe ordinea de zi referitor la solicitarea Laurei Codruța Kovesi. 
 

Cum au justificat membrii CSM caracterul nepublic al ședinței 
Ședința de lunea trecută, în care s-a dat avizul, a fost ținută cu ușile închise, plenul Secției pentru Procurori decizând astfel prin invocarea prevederilor articolului 29 alineat 1 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare. Acest articol nu are, însă, legătură cu tema discuțiilor din ședință, unde se analiza cererea procurorului-șef al DNA de revocare din funcție a doi subordonați. 
Potrivit articolului de lege invocat ca motiv al secretizării ședinței, „lucră­rile Plenului și ale Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii Plenului sau ai Secțiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situațiile în care ședințele nu sunt publice. Ședințele Secțiilor în care se soluționează cererile privind încuviințarea percheziţiei, reți­nerii, arestării preventive sau a arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori, magistrați-asisteni, precum și cele în care se soluționează sesizările referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor nu sunt publice”. Lunea trecută, Secția pentru Procurori a CSM a secretizat discuțiile privind avizul pentru cererea Laurei Kovesi de revocare a procurorilor Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga, deși aceste lucrări nu priveau nici buna reputație a acestora din urmă, nici reținerea, arestarea sau percheziționarea lor. 
 

Motivele pentru care Laura Codruța Kovesi a cerut revocarea, secretizate 
Ca atare, lucrările nefiind publice, inclusiv părți esențiale ale motivării celor două hotărâri de lunea trecută în ceea ce privește solicitarea Laurei Codruţa Kovesi a unui aviz în vederea revocării procurorilor Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga au fost secretizate. 
Însă, în decizia ce îl privește pe Doru Țuluș, motivarea arată că „pentru a fi numiţi la Direcţia Națio­nală Anticorupție, procurorii trebuie să aibă, printre altele, o conduită morală ireproșa­bilă, iar procurorii numiți în cadrul DNA pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-șef al Direcției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare”. Hotă­rârea mai arată, în motivarea ei, că, potrivit articolelor 64, 65 și 66 Cod de Procedură Penală, procurorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparția­litatea îi este afectată, iar procurorul incom­patibil este obligat să declare procurorului ierarhic superior că se abține de a participa la procesul penal, cu arătarea cazului de incompatibilitate și a temeiurilor de fapt care constituie motivul abținerii. Acuzațiile aduse de Kovesi lui Ţuluș au fost anonimizate, prin ștergere din Hotărârea Secției pentru Procu­rori publicată. Ceea ce nu a fost secretizat se referă la faptul că se invocă încălcarea de către Țuluș a articolului 87, alineat 2, din Legea 303/2004, a unor prevederi din Codul Deontologic al judecătorilor și procurorilor, iar, la final, cu majoritate de voturi, acordate în mod direct și secret, membrii Secției au decis să avizeze favorabil cererea lui Kovesi de revocare a lui Doru Țuluș de la DNA. 
 

Avocatul a dat bir cu fugiții 
Succesiv, Secția a luat în discuție cererea lui Kovesi în ceea ce privește și revocarea procuroarei Mihaela Moraru Iorga din funcția de procuror în cadrul Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Printr-o motivare aproape copy-paste după cea emisă în cazul lu Țuluș, membrii Secției au luat act de acuzațiile aduse de Kovesi, în sensul că Mihaela Moraru Iorga „a exercitat necorespunzător atribuțiile funcției, prin încălcarea articolului 30, litera «b», și a articolului 110 din Regulamentul de organizare și funcționare al DNA”. 
Interesant este faptul că, la audierea de lunea trecută, procurorul Doru Țuluș s-a repre­zentat singur, pentru a-și susține apărările. Colega lui, Mihaela Moraru Iorga, a ales să vină, la acea ședință, însoțită de un avocat, care să o asiste la aceste audieri. Din motivarea Hotărârii Secției pentru Procurori a CSM rezultă, însă, faptul că, ulterior demarării lucrării ședinței, acest avocat a învederat membrilor faptul că renunță la mandatul de reprezentare a doamnei procuror Moraru Iorga. Acest lucru s-a întâmplat, potrivit informațiilor noastre, imediat după ce s-a constatat că în sală se află șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. 
Revenind la conținutul motivării Hotărârii prin care CSM a avizat favorabil solicitarea lui Kovesi de revocare din funcție a procu­roarei Mihaela Moraru Iorga, și de această dată pasajele cele mai relevante au fost secre­tizate. De altfel, ședința a fost declarată una nepublică, motivându-se același articol din Legea nr. 317/2004, ca și în cazul hotărârii luate în ceea ce-l privește pe Doru Țuluș. 
Totuși, din această a doua hotărâre se înțelege faptul că procuroarea este acuzată că nu a înregistrat un denunț în Registrul de evidenă a activității de urmărire penală. În încheiere se mai arată că, în cauză, sunt invocate două denunțuri formulate într-un dosar instrumentat de Mihaela Moraru Iorga, „constatându-se că, din cauza nerespectării dispozițiilor referitoare la înregistrarea sesizărilor în mod cronologic, nu se poate stabili cu certitudine data la care a fost formulat fiecare denunț”. Din acest motiv, Secția pentru Procurori a CSM, prin majoritate de voturi, exprimate direct și secret, cererea lui Kovesi de revocare din funcție a Mihaelei Moraru Iorga a primit aviz pozitiv. 
 

Planul era să fie trași de tot pe „tușă” 
Marți, după lunea în care s-au emis cele două avize, procurorul-șef al DNA a emis Ordinul 300/5.07.2017, prin care a dispus revocarea din funcția de procuror DNA a lui Doru Țuluș. Un ordin similar a fost emis de către Kovesi, în aceeași zi, în ceea ce o privește pe Mihaela Moraru Iorga. Abia pe urmă, la CSM, Secția pentru Procurori s-a reunit în vederea acordării unui vot definitiv în ceea ce privește cele două revocări decise de Laura Codruța Kovesi. 
Revocarea a fost, așa cum s-a văzut, doar o formalitate. Prin votul unanim al membrilor Secţiei, Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga au fost, practic, dați afară de la Direcția Națională Aticorupție. Însă, ceea ce este cu adevărat inedit, este că cei ­mai avea unde să lucreze în Procuratură. Informaţia reiese din conținutul celor două hotărâri ale Secției pentru Procurori a CSM, cu numărul 534 și 535, din data de ­verificării dosarului profesional al domnului Țuluș Doru Florin, rezultă că, începând cu data de 12.07.2012, a fost numit la DNA – structura centrală, din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Potrivit articolului 87, alineat 9, din Legea nr. 303/2004, la data încetării activității la DNA, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze conform legii. Surpriza constă în faptul că Parchetul General, unde Țuluș trebuie să se întoarcă, potrivit legii, a comunicat direcției de resort a CSM că toate cele 112 posturi de execuție prevăzute în schemă sunt ocupate. Mai mult, alți cinci procurori ar funcționa, deja, peste această schemă. Cu alte cuvinte, la Parchetul General nu este loc pentru a-l primi pe Țuluș. 
Același lucru s-a întâmplat și în cazul Mihaelei Moraru Iorga. În urma verificării dosarului profesional al acesteia, Secția de Procurori a constatat că aceasta a fost numită la DNA – structura centrală în data de 1 ianuarie 2006, funcție în care a fost numită din cea de procuror la DIICOT, în care, de asemenea, a fost numită din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Jude-cătoria Bacău. Numai că, ce să vezi?! Și ­17 posturi de execuție prevăzute în schemă sunt deja ocupate. ­Procurori a CSM a decis că procurorii revocați se vor întoarce, totuși, la parchetele de unde au venit la DNA. Chiar dacă “nu sunt posturi libere”. În primul rând, Secția a simțit nevoia să precizeze că practica reve-nirii la parchetele de proveniență, chiar și peste schemă, este o practică deja constantă 
în acest sens, iar în cazul în care procurorul revine la parchetul unde a funcționat ante-rior, „ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă, în cazul în care nu mai există posturi vacante la acest parchet”. 

Citește pe Antena3.ro

Aflată în exil la Moscova, soția dictatorului sirian Bashar al-Assad este grav bolnavă. Medicii îi dau 50% şanse de supravieţuire

Miza revocării: răzbunarea șefei DNA și refuzul testului poligraf

Povestea revocării lui Doru Țuluș și a Mihaelei Moraru Iorga de la DNA este cusută cu ață albă, cel puțin în ceea ce privește motivele prezentate de Laura Kovesi în fața CSM.

„Jurnalul Național” a arătat, în ediția de vineri, că acuzația pe care Kovesi i-o aduce lui Țuluş este aceea că, în 2012, acesta și-a cesionat niște sporuri salariale câștigate în instanță, pentru 28.000 de euro, unui afacerist pe nume Mihai Rotaru, acționar la FC Club Sportiv U Craiova SA. În 2013, pe numele acestui afacerist, Adrian Mititelu a depus, la DNA, o plângere penală, instrumentată de un procuror care, în 2014, a ieșit la pensie. Dosarul a fost preluat de Doru Țuluș, care, ulterior, a decis clasarea lucrării. Clasare care a fost confirmată de adjunctul procurorului- șef al DNA, Călin Nistor. În același an 2012, Doru Țuluș a menţionat tranzacția în declarația de avere, a notificat cu acest amănunt Biroul de Contabilitate al DNA și a adus operațiunea și la cunoștinţa conducerii DNA de la vremea respectivă, mai exact l-a încunoștiințat pe Daniel Morar. La distanță de cinci ani de la aceste evenimente, actuala conducere a DNA l-a acuzat pe Țuluș de incompatibilitate, iar Secția pentru Procurori a CSM a decis revocarea lui din funcția de procuror la DNA.

În ceea ce o privește pe Mihaela Moraru Iorga, aceasta este acuzată că nu a înregistrat un denunț formulat de denunțătorul de casă al DNA, afaceristul Dinu Pescariu, într-unul dintre dosarele Microsoft. Pentru acest motiv, și această procuroare a fost dată afară din DNA. Însă adevăratul motiv pentru care Kovesi a căutat să scape cu orice preț de cei doi procurori este acela că au înaintat Inspecției Judiciare o sesizare referitoare la practicile abuzive ale lui Kovesi, după apariția în presă a înregistrărilor scandaloase în care șefa DNA a fost surprinsă în timp ce le cerea subordonaților să facă dosare cu miniștri, inclusiv cu fostul premier Sorin Grindeanu. Cei doi procurori au refuzat testul cu aparatul poligraf, operațiune coordonată de prim-adjunctul lui Kovesi, procurorul Marius Iacob, având ca scop identificarea celui sau celei care a înregistrat-o pe Kovesi și au dat înregistrarea în mass-media.