Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorii Parchetului General au dispus trimiterea în judecată a fostului secretar de stat Adrian Sanda, alături de alte persoane, în dosarul certificatelor de revoluţionar false.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) transmis joi AGERPRES, Adrian Sanda, la data faptelor având funcţia de secretar de stat al Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989 (SSPR), este acuzat de săvârşirea a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a patru infracţiuni de abuz în serviciu.
De aceleaşi acuzaţii sunt vizate Denisa-Corina Tănase (fost secretar general al SSPR) şi Cristina-Valentina Cechi (fost şef serviciu Departament pentru Revoluţionari din cadrul SSPR).
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată pentru trafic de influenţă Gheorghe Neagu, Ionel Iosef şi Ciprian Albert Arnăuşi, iar pentru cumpărare de influenţă Cristian Adam, Ştefan Păduraru, Nelu-Zoltan Vrânceanu, George Avram, Ioan Blaga şi Ioniţă Angheluţă.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, Legea 341/2004 a recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 a fost modificată şi completată în anul 2014, fiind introdusă o nouă categorie de revoluţionari - şi anume "Luptător cu rol determinant", însă doar pentru cei din localităţile în care s-au înregistrat morţi şi răniţi. Au fost identificate în acest sens localităţile Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Bucureşti, urmând ca altele să fie determinate din acte normative emise în acest sens sau prin documente oficiale eliberate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Procedura de obţinere a certificatelor pentru acordarea titlului de "Luptător cu rol determinant" consta în avizarea dosarului la nivelul SSPR, deciziile emise în acest sens putând fi contestate la Comisia parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 (CPRD), arată PÎCCJ. Prin patru decrete semnate de preşedintele României în anii 2015 şi 2016, a fost conferit titlul de "Luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu rol determinant" unui număr total de 3.505 persoane.
"Potrivit probelor administrate în cauză de procurori, o parte din aceste persoane au obţinut însă acest titlu prin încălcarea dispoziţiilor legale. În mod concret, procedura de obţinere a acestui certificat, fiind bazată aproape exclusiv pe documente şi declaraţii provenind de la persoane direct interesate, a favorizat apariţia, atât la nivelul asociaţiilor judeţene de revoluţionari, cât şi la nivelul celor două instituţii cu atribuţii în acordarea acestor titluri, a unor persoane dispuse să promoveze acţiunile revoluţionarilor din ţară, solicitându-le acestora în schimb diferite sume de bani pentru obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de 'Luptător cu rol determinant' în cadrul Revoluţiei şi, implicit, obţinerea ilegală a drepturilor băneşti aferente", se arată în comunicatul PÎCCJ.
Procurorii precizează că, spre deosebire de celelalte categorii de revoluţionari, în acest caz este vorba de drepturi băneşti majorate, în baza titlului respectiv deţinătorii primind, începând cu 1 ianuarie 2015, o indemnizaţie lunară de gratitudine în valoare de 2.020 de lei.
Din anchetă a reieşit că membrii Comisiei de avizare din cadrul SSPR au deturnat scopul pentru care legiuitorul a clarificat dispoziţiile legale, şi anume eliminarea abuzurilor, creând condiţiile prin care persoane din localităţile incluse în mod abuziv în categoria celor cu rol determinant au obţinut de la bugetul de stat sume importate de bani, cu titlu de indemnizaţie de gratitudine.
Potrivit procurorilor, o persoană care a parcurs tot circuitul legal şi a intrat la plată a încasat până în prezent aproximativ 50.000 de lei.
"Procurorii au reţinut că activitatea infracţională a inculpaţilor funcţionari publici în cadrul Comisiei din structura SSPR (...) formată din Sanda Adrian (preşedinte), Tănase Denisa Corina şi Cechi Cristina Valentina (membri) - a constat în încălcarea atribuţiei (...) de analizare şi verificare a dosarelor depuse de asociaţiile locale de revoluţionari şi s-a concretizat în includerea în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, a nouă oraşe în cazul cărora a fost eludat adevărul istoric", se mai menţionează în comunicatul PÎCCJ.
Faptele comise au avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu peste 14 milioane de lei, reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor începând cu data 1 ianuarie 2015 şi plătite de către casele judeţene de pensii. De aceste indemnizaţii obţinute fraudulos au beneficiat în total mai mult de 360 de persoane din localităţile Târgovişte, Buzău, Arad, Băile Herculane, Brăila, Piatra Neamţ, Suceava, Hunedoara şi Deva, menţionează sursa citată.
Concluzia procurorilor a fost că faptele celor trei inculpaţi constituie obiectul material a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în legătură cu deciziile privind localităţile Târgovişte, Buzău, Arad, Brăila şi Deva, respectiv a patru infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu deciziile privind localităţile Băile Herculane, Piatra Neamţ, Suceava şi Hunedoara. Deciziile au fost luate fără a avea o fundamentare juridică şi uneori chiar în pofida probelor existente, cum a fost în cazul localităţilor Băile Herculane şi Hunedoara, unde au fost ignorate adresele PÎCCJ prin care se comunica organizaţiilor de revoluţionari solicitante că în oraşele respective nu s-au înregistrat victime sau persoane reţinute până în data de 22 decembrie 1989.
"În ceea ce priveşte includerea oraşului Târgovişte, inculpaţii şi-au întemeiat decizia pe un document din anul 2015 care atesta că o persoană ce a fost internată în decembrie 1989 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte avea diagnosticul 'plagă împuşcată la nivelul cicatricei operatorii', deşi în dosar exista şi un alt document din acea perioadă care infirma acest lucru, respectiv menţiona ca diagnostic 'plagă supurată la nivelul cicatricei operatorii', complicaţie medicală survenită în urma unei intervenţii chirurgicale anterioare. De asemenea, în cazul oraşului Brăila, în dosarul de admitere a localităţii s-a reţinut în mod fals că în decembrie 1989, pe strada Republicii, s-ar fi scandat 'nu avem pâine, nu avem salam, nu avem ce mânca', când, în realitate, documentul avut ca temei prezenta o cu totul altă situaţie de fapt, respectiv proferarea de cuvinte obscene de către două persoane aflate în stare de ebrietate", se mai arată în comunicat.
Referitor la activitatea infracţională a inculpaţilor care nu aveau calitatea de funcţionari publici, procurorii susţin, pe baza probelor de la dosar, că mai multe persoane interesate să obţină calitatea de "Luptător cu rol determinant în Revoluţie" au promis, au oferit sau au dat bani ori alte foloase pentru ei sau pentru alţii, direct ori indirect, unor persoane din cadrul SSPR şi CPRD, care aveau influenţă sau au lăsat să se creadă că au influenţă asupra unor funcţionari din cadrul acestor instituţii cu putere de decizie.
Unii dintre reprezentanţii asociaţiilor de revoluţionari care aveau influenţă sau lăsau să se creadă acest lucru sunt acuzaţi că au pretins diferite sume de bani de la cei care au solicitat acordarea titlului de "Luptător cu rol determinant", pentru a le facilita acestora obţinerea lui chiar dacă nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. Pentru persoanele care achitau suma respectivă şi nu întruneau condiţiile, la dosarele personale au fost introduse documente suplimentare care să confirme prezenţa în timpul Revoluţiei la obiectivele de importanţă deosebită sau în locuri unde au avut loc confruntări violente.
"Una dintre persoanele interesate să faciliteze, contra unor sume de bani, obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de 'Luptător cu rol determinant' a fost inculpatul Neagu Gheorghe, care a solicitat diverse sume de bani de la revoluţionari din Braşov pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor celor două structuri implicate în acordarea titlului. De la inculpatul Vrânceanu Nelu Zoltan, de exemplu, a pretins şi primit suma totală de 900 de euro, iar de la inculpatul Angheluţă Ioniţă a primit suma de 1.000 de euro. De asemenea, în cursul lunii septembrie 2015, inculpatul Arănuşi Ciprian Albert, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, a pretins şi primit de la inculpatul Angheluţă Ioniţă suma de 1.500 de euro", mai susţin procurorii.
Ionel Iosef, preşedinte al unei asociaţii de revoluţionari, este acuzat că, în contextul în care solicitările de acordare a titlurilor pentru inculpaţii George Avram şi Ioan Blaga urmau să fie respinse de către SSPR, deoarece municipiul Bistriţa nu era inclus în categoria localităţilor în care au existat persoane ucise, rănite sau arestate, a atestat în mod nereal că cei doi au luptat în municipiul Bucureşti. În schimbul promisiunii că îi va determina pe membrii comisiei să le admită contestaţiile, Iosef a pretins de la cei doi câte 6.000 de euro.
Un alt inculpat, Ştefan Păduraru, este acuzat că, dorind să obţină titlul de "Luptător cu rol determinant", i-a dat suma de 4.000 de lei unei persoane care a lăsat să se creadă că are influenţă asupra membrilor CPRD.
Procurorii au solicitat instanţei de judecată desfiinţarea deciziilor prin care cele nouă oraşe au fost incluse în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, precum şi a certificatelor de luptători cu rol determinant emise persoanelor care au luptat în aceste localităţi. De asemenea, s-a solicitat şi desfiinţarea certificatelor de luptător cu rol determinant emise pe numele altor cinci persoane, precum şi menţinerea măsurilor asiguratorii şi a controlului judiciar faţă de inculpaţii Adrian Sanda, Denisa-Corina Tănase, Cristina-Valentina Cechi şi Gheorghe Neagu.
Dosarul a fost înaintat pentru soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti.
