Transparența este clamată pe toate căile de societatea civilă, dar, atunci când principiile trebuie transpuse ca reguli proprii de funcționare, mulți o lasă mai moale. Discuțiile divergente legate de transpunerea în legislația națională a Directivei Europene 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor arată că unii vor lege doar pentru căței, cum zice fabula. În 24 septembrie 2018, sub presiunea unor sancțiuni cauzate de întârzierea aplicării Directivei Europene, Guvernul trimite spre Parlament un proiect de lege care vizează reglementarea situației acțiunilor la purtător. Anterior, subiectul unor acțiuni la purtător în cazul ,,Tel Drum” a născut multe controverse, neexistând date certe privind proprietarii reali ai companiei. Proiectul guvernului prevede o măsură radicală, mai drastică față de Directiva UE: aceste acțiuni să fie interzise pe piața de capital din România, la fel și operațiunile efectuate prin intermediul lor. De asemenea, plățile în numerar care sar pragul de 10.000 de euro întră în zona de precauție și supraveghere a clientelei. Proiectul de lege a fost votat de Parlament și este depus la președintele României pentru promulgare din 31 octombrie 2018. Opoziția a atacat legea la CCR.
De unde vine supărarea? Regulile privind transparentizarea proprietarilor de acțiuni și a nominalizării beneficiarilor reali, a tranzacțiilor respective, se aplică, potrivit proiectului de lege, și pentru fundații, asociații, federații, precum și oricăror alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Deși fundațiile și asociațiile nu sunt vizate de Directiva Europeană, legiuitorul național face un pas înainte acoperind și acest domeniu care a provocat suspiciuni justificate în privința operațiilor financiare, scăpate practic de control. Entitățile respective vor fi obligate să se înscrie în Registrul beneficiarilor reali. Acest Registru care evidențiază beneficiarii reali ai persoanelor juridice este un element de noutate, introdus ca urmare a anchetelor ,,Panama Papers” dar și a anchetelor asupra finanțării acțiunilor teroriste și a criminalității transfrontaliere.