Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După scandaluri nenumărate, atacuri la Curtea Constituţională în serie, luări de poziţii cu privire la conţinutul lui şi sesizarea forurilor internaţionale, pachetul de modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost promulgată, la sfârşitul săptămânii trecute, de Klaus Iohannis. Atât decretul de promulgare, cât şi legea nouă, au fost publicate în Monitorul Oficial al României şi îşi produc efectele juridice. Unul dintre aceste efecte este înfiinţarea, în cadrul Parchetului General, a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, organism care poate urmări penal orice judecător sau procuror, civil sau militar, pentru orice faptă penală, inclusiv de corupţie. Această Secţie va fi condusă de un procuror-şef numit de CSM în baza unui concurs. Surse judiciare acreditează ideea că, de fapt, sistemul va folosi oportunitatea intrării în vigoare a legii, contestată vehement chiar de către sistem, pentru numirea fostei şefe a DNA, Laura Coduţa Kovesi, la şefia noii structuri, mai ales că legiuitorul (Parlamentul) l-a scos complet din procedura de numire pe ministrul Justiţiei.
Cea mai importantă modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, promulgată joi de către preşedintele României, este înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, structura urmând să funcţioneze în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având drept competenţă exclusivă efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv de judecători şi procurori militari, precum şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, a cărei înfiinţare a fost propusă, elaborată şi votată de majoritatea parlamentară, îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de magistraţi, sunt cercetate în dosarele instrumentate şi alte persoane. Legea de modificare a Legii 304/2004 a fost contestată, în numai o jumătate de an, de nu mai puţin de trei ori la Curtea Constituţională, atât de către reprezentanţii partidelor aflate în Opoziţie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi de către preşedintele României, Klaus Iohannis. Pentru ca, în final, şeful statului să iasă public şi să anunţe că, în ciuda opiniei sale, este obligat de Constituţie să promulge acest act normativ. Principalul inconvenient al noii forme a Legii 304/2004, indicat de Opoziţie, dar şi de unii procurori, este că se înfiinţează, în Parchetul General, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor săvârşite de Magistraţi. Astfel, această Secţie va lăsa fără obiectul muncii, pe zona Justiţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie.
Pasul 1 – păstrarea lui Kovesi la Parchetul General
Surse judiciare afirmă însă că există un plan, conceput de sistem odată cu revocarea din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, de a întoarce în favoarea sistemului legea proaspăt promulgată. Mai exact, ca fosta şefă anticorupţie să preia frâiele nou-înfiinţatei Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, o funcţie cel puţin egală, dacă nu chiar mai importantă decât cea din care a fost revocată la propunerea ministrului Justiţiei.
Citește pe Antena3.ro
De altfel, Kovesi a fost preluată de procurorul general al României, Augustin Lazăr, imediat după semnarea decretului de revocare, şi delegată ca procuror în cadrul Serviciului de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în ciuda faptului că, în ziua în care a semnat Lazăr acest ordin, Secţia pentru Procurori de la CSM decisese ca Laura Coruţa Kovesi să-şi continue activitatea de procuror în cadrul unităţii de parchet de unde provenea, respectiv în cadrul Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT.
Păstrarea ei la vârful sistemului arată că procurorul general al României, protectorul Laurei Kovesi, pregăteşte ceva. Conform legii, publicată vineri în Monitorul Oficial, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie este condusă de un procuror-şef de secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţii de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Şeful Secţiei este numit de Plenul CSM în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere în cauză, „urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valorile specifice profesiei, precum şi la independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale”.
Condiţiile prevăzute de lege
Ce condiţii trebuie să îndeplinească un procuror pentru a lucra la această Secţie ce va urmări penal magistraţii din România sau pentru a conduce această secţie? Coaliţia majoritară din Parlament a scos complet din procedura de numire sau de revocare a procurorului-şef al acestei structuri ministrul Justiţiei sau preşedintele României. Astfel, persoana care vizează şefia Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie trebuie să nu fi fost sancţionată disciplinar în ultimii trei ani. Kovesi, deşi a fost cercetată disciplinar de către Inspecţia Judiciară în mai multe dosare, a fost practic „spălată”, până acum, de fiecare dată de către Secţia pentru Procurori de la CSM, inclusiv prin avizul negativ, cu caracter consultativ, acordat listei cu motive de revocare de la conducerea DNA elaborate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. De altfel, nici măcar revocarea din funcţie pe care a încasat-o Kovesi nu poate fi considerată sancţiune disciplinară, măsura având un caracter administrativ. Astfel, Laura Kovesi îndeplineşte această cerinţă.
A doua condiţie pe care procurorul care vizează şefia Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie e nevoie să o îndeplinească este aceea că trebuie să deţină cel puţin gradul profesional de parchet de pe lângă curtea de apel. Kovesi a fost de două ori procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de două ori a îndeplinit funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
O a treia condiţie este aceea a vechimii efective de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror. Laura Codruţa Kovesi are o vechime ca procuror de 23 de ani, intrând în profesie în anul 1995. Alte criterii pe care trebuie să le îndeplinească un procuror pentru a putea candida la şefia structurii care va ancheta toţi magistraţii din România, inclusiv membrii CSM, cer ca acesta să aibă o bună pregătire profesională şi o conduită morală ireproşabilă, evaluarea ultimei condiţii având un vădit caracter subiectiv.
Etapele concursului pentru numirea pe post
Şefia Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se obţine prin concurs. Concursul constă într-un interviu susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, transmis în direct pe pagina de internet a CSM. O altă probă este cea a evaluării activităţii profesionale din ultimii cinci ani a procurorului care candidează, la care se adaugă o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidat în ultimii trei ani de activitate. Dacă luăm în calcul hotărârea CSM din primăvara anului 2016, când Kovesi a obţinut al doilea mandat la conducerea DNA, rezultatul acestor evaluări, în cazul ei, este mai mult decât previzibil, în situaţia în care aceasta ar şi candida, aşa cum afirmă surse avizate din sistem.
Aceste evaluări vor fi făcute de o Comisie de Concurs alcătuită din trei judecători din cadrul Secţiei pentru Judecători de la CSM şi dintr-un procuror din cadrul Secţiei pentru Procurori de la CSM. Această comisie propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, după evaluarea candidaturilor, a proiectelor şi a interviului susţinut.
Se poate observa, aşadar, că ministrul Justiţiei, sub autoritatea căruia funcţionează procurorii constituiţi în parchete, nu are niciun rol în numirea procurorului-şef al secţiei înfiinţate prin lege. Cum nu are nici în revocarea acestuia, deoarece aceeaşi lege prevede că revocarea din funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face tot de către Plenul CSM, „în caz de neîndeplinire a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani, la propunerea Comisiei”. Procurorul-şef al acestei secţii este numit în funcţie pe o perioadă de trei ani, ca şi în cazul şefilor DNA sau DIICOT, cu posibilitatea reînvestirii în funcţie o singură dată”. La expirarea termenului de trei ani, procurorul poate cere continuarea activităţii în cadrul Secţiei pe o perioadă de alţi trei ani, neputând însă depăşi un total de nouă ani în cadrul acestei structuri.
Secţia, sub coordonarea directă a lui Augustin Lazăr
Augustin Lazăr, procuror general al României, nu pare a fi străin de acest plan care vizează Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi pe protejata sa, Laura Codruţa Kovesi. Legea prevede că Secţia specială îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. Concret, controlul ierarhic este exercitat direct de către procurorul general.
De altfel, legea interzice detaşarea sau delegarea de procurori în cadrul acestei structuri, toate cele 15 posturi prevăzute de lege urmând a fi ocupate prin concurs. Însă acest număr de posturi poate fi modificat prin ordin al aceluiaşi procuror general al României, la cererea procurorului-şef de secţie, cu avizul conform al Plenului Consilului Superior al Magistraturii.
În legătură cu atribuţiile Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, acestea par a fi create expres pentru Laura Kovesi, dacă este să comparăm cu activitatea acesteia de la şefia DNA. Conform Legii 304/2017, modificată, Secţia efectuează urmărirea penală în condiţiile prevăzute de Codul Penal, sesizează instanţele judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege pentru judecarea cauzelor privind săvârşirea de infracţiuni de către judecători, procurori şi membrii CSM, dar şi contribuie la actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor asimilate aflate în domeniul de competenţă. De asemenea, legiuitorul a mai prevăzut şi exercitarea altor atribuţii conform legii, fără a le şi nominaliza.
Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, raport pe care îl prezintă, în cursul lunii februarie a anului următor, plenului CSM.
Niciun procuror nu se înghesuie să ia locul lui Kovesi la şefia DNA
Deşi nu putem băga mâna în foc că Laura Kovesi va candida pentru şefia acestei Secţii, aşa cum spun oameni din interiorul sistemului, toate datele de până acum converg către această concluzie. Se pune totuşi întrebarea cine din Parchet ar avea curajul să o contracandideze pe fosta şefă a DNA pentru ocuparea acestei funcţii, dacă Kovesi ar participa la concurs? Cu atât mai mult cu cât nici pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al DNA, din care Kovesi a fost revocată, nu se înghesuie nimeni.
Ieri, cu o zi înaintea expirării termenului de depunere a dosarelor pentru concursul de ocupare a funcţiei de şef al DNA, niciun procuror nu şi-a înregistrat candidatura. Cu toate acestea, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că este convins că astăzi vor fi depuse candidaturi. În caz contrar, procedura va fi reluată.
Scoaterea la concurs a şefiei DNA a fost anunţată oficial încă din data de 9 iulie, iar perioada de selecţie a procurorilor expiră pe 30 iulie. Înscrierile trebuiau făcute până în data de 23 iulie, inclusiv, iar lista celor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor urmează, teoretic, să fie afişate la sediul Ministerului Justiţiei şi să se publice pe pagina de Internet a acestuia, la data de 24 iulie, participanţii urmând a susţine, în perioada 25 - 27 iulie, un interviu cu ministrul Tudorel Toader. Rezultatul final ar trebui să se afişeze în data de 30 iulie.
Una dintre legile Justiţiei, promulgată. Se înfiinţează Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie pentru şefia căreia ministrul Justiţiei nu mai are niciun cuvânt de spus
Postul de procuror-şef al noii structuri din Parchetul General se obţine prin concurs, în faţa Plenului CSM, revocarea fiind făcută de acelaşi for
