Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atacurile unor politicieni de vârf la adresa Curții Constituționale riscă să atragă asupra României sancțiuni și restricții la accesarea celor 80 de miliarde de euro alocate din fondurilor europene prin pachetul de relansare a economiei. Critici vehemente ale premierului în funcție față de decizii ale CCR, intenția anunțată de președintele Iohannis de a reforma instituția, declarații belicoase ale unor magistrați constituie un „pachet” suficient pentru a pune România pe lista neagră a țărilor UE unde este periclitat statul de drept.
Deciziile CCR care nu convin arcului politic al puterii sunt taxate imediat cu acuze de partizanat politic. Avalanșa de legi neconforme cu Legea Supremă și probleme juridice trimise spre judecare la Curtea Constituțională au transformat instituția într-un arbitru la rândul lui aspru judecat de politicienii autori ai boacănelor sau enormităților legislative. Se merge până acolo încât sunt deversate în spațiul public îndemnuri explicite ale unor lideri politici și formatori de opinie pentru nerespectarea deciziilor judecătorilor constituționali. O ultimă frontieră în fața unei anarhii juridice propovăduite de „arhanghelii democrației” este pe cale să fie trecută.
REPLICA UNEI VOCI AUTORIZATE
Prof. univ. dr. Marin Voicu, președintele Secției de drept internațional și drept comparat a Academiei de Științe Juridice, fost judecător la ÎCCJ, fost judecător la CEDO, aduce lămuriri privitoare la compoziția curților constituționale dintr-o serie de țări europene. Articolul publicat în juridice.ro prezintă sintetic date asupra compoziției curților constituționale, desemnării și calificării membrilor acestora din Franța, Italia, Belgia, Spania, Germania, Portugalia, Polonia, România. Sunt ele instituții politizate, astfel încât să fie scoase de sub semnul imparțialității și principiilor de drept, așa cum se încearcă de la nivel înalt la București demonizarea CCR? Iată câteva date extrase din articolul profesorului Marin Voicu.
Consiliul Constituțional al Franței este compus din 9 membri, cu mandate de 9 ani, ei fiind numiți de președintele republicii (3), de Senat (3) și Adunarea Națională (3). Foștii președinți ai Franței sunt membri de drept ai Consiliului Constituțional. Președintele CCF este numit de președintele republicii, mandatul fiind acum încredințat lui Laurent Fabius. Acesta a fost președinte al grupului socialist, ministru de externe, europarlamentar, premier. Deci un politician sută la sută! Nimeni nu pune la însă la îndoială deciziile CCF.
Citește pe Antena3.ro
Curtea Constituțională a Belgiei este compusă din 12 membri, câte șase din fiecare grup lingvistic – valon și flamand – numiți pe viață de rege de pe o listă prezentată de Camera Reprezentanților și de Senat. Pe fiecare listă trebuie să fie 3 judecători cu o experiență de cel puțin 5 ani ca deputați în parlamentul belgian.
În Spania,Tribunalul Constituțional este format din 12 judecători numiți de rege la propunerea autorităților publice executive și judiciare. Dintre aceștia, 8 sunt propuși de Parlament și 2 de guvern, pe criterii politice și profesionale combinate. Nimeni nu a contestat deciziile sau componența curții, deși au fost atacate legi de mare importanță pentru unitatea statului, cum a fost cazul neconstituționalității legii de independență a Cataloniei.
Și GERMANIA ESTE POLITIZATĂ?
Curtea Constituțională Federală a Germaniei se compune din două camere, fiecare alcătuită din câte 8 judecători, din care 4 aleși de Bundestag și alți 4 de Bundesrat, decizia de numire aparținând celor două Camere ale parlamentului federal. Judecătorii care sunt membri de partid au obligația să se suspende pe durata mandatului din funcțiile politice. Aceasta asigură o loialitate față de lege și o atitudine imparțială.
POLONIA, ÎN SCANDAL CU UE
Tribunalul Constituțional al Poloniei este format din 15 membri, cu mandat de 9 ani, toți fiind numiți de Seim – prima Cameră a parlamentului. Președintele numește președintele și vicepreședintele Tribunalului Constituțional. Partidul aflat la putere la Varșovia a anunțat o reformare a Tribunalului Constituțional, ceea ce a declanșat un conflict cu Uniunea Europeană. Polonia riscă diminuarea accesului la fondurile europene pentru atacul la statul de drept.
Garant al supremației Constituției
Curtea Constituțională a Românie nu se deosebește prin rol, mod de constituire și atribuții de alte instituții similare. CCR este compusă din 9 judecători, cu mandate de 9 ani, numiți de președintele României (3), Senat (3) și Camera Deputaților (3). Conform Constituției, ei trebuie să aibă pregătire juridică superioară, competență profesională și minimum 18 ani vechime în activitate juridică sau în învățământ superior de specialitate. Criticile pe care le avansează unele voci se referă la CCR ca la o instituție a PSD, dar uită să menționeze că Traian Băsescu și Klaus Iohannis și-au numit favoriții în instituție. De asemenea PNL și UDMR au susținut alegere unor judecători în funcție. Concluzia articolului citat este limpede: această Curte Constituțională „a reglat comportamente neconstituționale ale unor autorități, a anihilat unele ieșiri centrifuge de natură a încălca grav echilibrul constituțional al puterilor statului, dar, mai ales, drepturile și libertățile fundamentale și a adoptat o atitudine demnă față de atacurile neloiale ale reprezentanților puterii politice (legislativă și executivă bicefală)”.
„CCR este unica autoritate de jurisdicție constituțională din România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are rolul de garant al supremației Constituției și de protector al calității legii”
Prof. univ. dr. Marin Voicu
