Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procedura de selecție pentru numirea procurorilor-șefi la marile parchete (DNA, DIICOT și Parchetul General) este, oficial, finalizată, ministrul Justiției transmițând propunerile către președintele Nicușor Dan, în vederea semnării decretelor. Toate cele opt propuneri făcute inițial au fost menținute, după ce trei dintre candidații care au fost respinși, prin avize consultative, de către Secția pentru Procurori de la CSM au fost reintervievați la Ministerul Justiției. Unul dintre acești candidați, procurorul Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, a desființat, punct cu punct, printr-un adevărat rechizitoriu, hotărârea CSM de respingere, demonstrând, timp de 40 de minute, modul în care procurorii din CSM au fabricat argumente pentru a-l respinge. Odată ajunsă pe masa lui Nicușor Dan această listă cu propuneri de numire, a fost declanșată operațiunea „Postacii”, unde, la comanda ONG-ului #rezist Declic, s-a ordonat bombardarea rețelelor sociale ale președintelui României cu comentarii în care să se ceară ca acesta să nu semneze decretele de numire. Prima postare a lui Nicușor Dan a generat astfel de comentarii în sensul celor solicitate de Declic cu o rată de „succes” de sub 1%. A doua postare a generat comentarii de același fel cu o rată de răspândire de 5,31%.
Marți seară, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a făcut public faptul că, odată cu încheierea interviurilor suplimentare cu candidații respinși de către Secția pentru Procurori de la CSM, selectați în vederea ocupării funcțiilor de conducere la nivelul marilor parchete, a transmis președintelui României, Nicușor Dan, propunerile pentru numirea în funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Public.
Cristina Chiriac, actuala șefă a DNA Iași, respinsă cu aviz negativ de către Secția pentru Procurori de la CSM și reintervievată de către Comisia de interviu de la nivelul Ministerului Justiției, a fost menținută ca propunere pentru numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, Marius Voineag, actualul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, pentru care, în ședințe succesive ale aceleiași Secții pentru Procurori de la CSM, nu s-a putut da un vot nici pozitiv, nici negativ, rămâne propunerea înaintată președintelui României pentru ocuparea funcției de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe masa președintelui Dan a ajuns și propunerea de numire a lui Ioan Viorel Cerbu în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. El a primit de la Secția pentru Procurori a CSM un aviz favorabil în unanimitate. De asemenea, tot cu aviz favorabil de la CSM, Marius Ionel Ștefan a rămas propunerea ministrului pentru ocuparea funcției de procuror-șef adjunct al DNA. Pentru cea de-a doua funcție de adjunct la DNA, Radu Marinescu a menținut propunerea de numire a procuroarei Marinela Mincă, respinsă de CSM, dar reintervievată la Ministerul Justiției.
Jocul CSM de a bloca avizările nu a avut succes
Cu aviz votat în unanimitate de către Secția pentru procurori de la CSM, Codrin Horațiu Miron rămâne, de asemenea, propunerea lui Radu Marinescu, transmisă președintelui României, pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Doar candidații pentru ocuparea funcțiilor de procuror-șef adjunct al acestei direcții au întâmpinat neajunsuri din partea Secției pentru Procurori de la CSM.
Unul dintre ei este actualul procuror general al României, Alex Florin Florența, pentru care procurorii din CSM nu au reușit, pe durata a șase ședințe consecutive, să emită un vot departajat. Au fost, de fiecare dată, trei voturi „pentru” la trei voturi „contra”, motiv pentru care Radu Marinescu a transmis Palatului Cotroceni propunerea de numire fără aviz de la CSM, ca urmare a depășirii termenului prevăzut pentru această procedură de 30 de zile.
Pentru cea de-a doua funcție de procuror-șef adjunct al DIICOT, propunerea înaintată președintelui României rămâne Gil Julien Grigore Iacobici, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, respins de Secția pentru procurori de la CSM cu o majoritate de 5 la 1. Reintervievat la Ministerul Justiției, acesta a făcut praf argumentele celor din CSM, așa cum vom arăta mai jos.
Declic asmute internauții împotriva președintelui României
Odată finalizată această etapă a procedurii de selecție, prin transmiterea de către ministrul Justiției a propunerilor de numire către președintele României, organizațiile #rezist s-au reactivat și au declanșat o adevărată operațiune de asalt la adresa lui Nicușor Dan, pentru a-l convinge, prin presiune publică și mediatică, să nu accepte aceste propuneri și să nu semneze decretele de numire a celor nominalizați de către ministrul Radu Marinescu.
Controversata organizație #rezist Declic a anunțat, pe propria pagină de socializare, declanșarea acestei operațiuni. Printr-o postare chiar de marți seară, Declic a publicat o fotografie în care apar Radu Marinescu și Nicușor Dan, însoțită de textul „Lasă-i un comentariu președintelui Nicușor Dan și spune-i să refuze propunerile ministrului Justiției la șefia DNA, DIICOT și Parchetul General”.
Ieri, pe aceeași pagină de Facebook a Declic, a fost publicată o nouă postare, menită să-și utilizeze internauții pentru a pune și mai multă presiune pe Nicușor Dan. „Îți explicăm de ce propunerile ministrului Justiției, Radu Marinescu, la șefia DNA, DIICOT și Parchetul General sunt toxice. Dacă și tu crezi că marile parchete nu ar trebui să fie controlate de grupuri de interese, lasă-i un comentariu lui Nicușor Dan la ultima postare și cere-i să retragă propunerile făcute de ministrul PSD”.
Cuvântul de ordine al acestei operațiuni este „propuneri toxice”, iar acțiunea se află în plină desfășurare. La prima postare a lui Nicușor Dan de pe Facebook, până la ora închiderii ediției, din cele 426 de comentarii, patru au fost în sensul celor comandate de Declic. Ieri, la o altă postare a lui Nicușor Dan, din cele 622 de postări, 33 au urmat orbește ordinul #rezist.
Zeci de comentarii, cu același narativ, exact cum a trasat ONG-ul #rezist
„Jurnalul” a extras câteva dintre aceste comentarii, constatându-se că expresia „propuneri toxice” a fost utilizată ca un cuvânt-cheie care să intre în capul președintelui României.
Bogdan Gheorghiță i-a scris președintelui României: „Frate, vezi ce faci cu procurorii, ne reprezinți, nouă nu ne plac!!!”. Elena Kraemer-Stamin i-a scris: „Domnule președinte, vă rog să refuzați propunerile toxice ale ministrului Marinescu!”. La fel și Camelia Bretinoiu Mattin: „Respingeți propunerile toxice”. Iată cum au curs mesajele, cu narativul „toxic:
-
Aurel Niculescu: „Domnule președinte, nu aprobați propunerile justiției corupte la șefia DIICOT și ca procuror general! Cereți o schimbare!”
-
Ovidiu Zahan: „Vă cerem să respingeți propunerile de procurori toxici! Vrem oameni integri și cu busolă morală”
-
Ovidiu Mihalcea: „Bună ziua, ministrul Justiției, Radu Marinescu, v-a trimis propunerile pentru șefii marilor parchete din România. Nu a renunțat la niciuna dintre propunerile toxice, deși a primit aviz negativ de la CSM. Ce o să faceți? O să îi acceptați?!?”
-
Dan F. Herghiligiu: „Propunerile parchetelor. Nu s-a renunțat la niciuna dintre propunerile toxice, deși s-a primit aviz negativ de la CSM”
-
Cornel Chilăr: „Domnule președinte, refuzați propunerile toxice pentru conducerea marilor parchete”.
-
Valentin Radu: „Ăsta e momentul să faceți mutarea corectă în privința justiției – respingeți propunerile toxice pentru șefii marilor parchete!”
-
Florentin Mocanu: „Speram ca măcar justiția să o curățați și să o faceți să funcționeze normal. Nu am auzit să fi cerut ministrului de Justiție demisia de onoare. Nu am auzit să fi respins vreo propunere toxică de procuror. Ce faceți, domnule Președinte, toate bune?”.
Cum a șters pe jos unul dintre procurorii respinși cu argumentele CSM din avizul negativ
Gill Julien Grigore Iacobici, unul dintre procurorii care au fost respinși de către CSM, este propunerea ministrului Justiției pentru una dintre cele două funcții de adjunct al șefului DIICOT. În interviul de după respingere, susținut în fața comisiei de la Ministerul Justiției, acesta a demontat, punct cu punct, printr-un veritabil rechizitoriu, hotărârea Secției pentru Procurori de la CSM. Acesta a luat paragraf cu paragraf toate cele 20 de pagini ale hotărârii CSM și a făcut referire atât la argumentele inserate pentru respingerea lui, cât și contraargumentele sale la aceste reproșuri, arătând că audierea de la CSM nu a avut loc exact așa cum scrie în hotărârea privind avizarea negativă a numirii sale.
„Având în vedere proiectul de management pe care l-am depus la data de 9 februarie 2026 la Ministerul Justiției, cât și interviul susținut la Secția pentru Procurori de la CSM, consider acest aviz ca fiind neîntemeiat.
Acesta a citat paragrafe întregi prin care CSM a susținut teze împotriva numirii sale, considerând că nu a oferit răspunsuri convingătoare, complete și termene pentru atingerea obiectivelor manageriale propuse, și a arătat, cu interval orare, la minut și secundă din interviul susținut, că a răspuns aplicat la fiecare dintre temele supuse discuției, citând, totodată, și rânduri din propriul proiect de management care analizau pe larg exact acele chestiuni.
Mai mult, procurorul Iacobici a răspuns inclusiv la acuzele de aparență de lipsă de imparțialitate cu privire la calitatea sa de procuror anchetator într-un dosar în care a trimis în judecată mai mulți consilieri locali USR de la Primăria din Agigea.
„S-a menționat că, în interviu, au fost ridicate aspecte privind aparența de integritate într-un dosar cu persoane politice, în contextul unei legături de partid între autorul sesizării și un membru al familiei candidatului”, arată Iacobici, care susține că „în rechizitoriul nr. 995/208/2020, aflat în prezent pe rolul instanței judecătorești pentru judecarea cauzei pe fond, calitatea de persoană vătămată parte civilă o are unitatea administrativ-teritorială din județul Constanța, Acest lucru se poate observa la paginile 10 și 14 din rechizitoriu. Și nu persoana fizică a primarului comunei respective. Persoana vătămată este statul, reprezentat prin instituția acestuia, respectiv UAT-ul. Potrivit articolului 154 alineat 6 din Codul Administrativ, în calitate de autoritate executivă a administrației publice locale, primarul reprezintă UAT-ul în justiție. Așadar, dacă în Codul Administrativ s-ar fi prevăzut că instituția este reprezentată în justiție de Consiliul Local, bineînțeles că ar fi figurat în calitate de persoană vătămată parte civilă în procesul penal Consiliul Local”.
Procurorul Iacobici a subliniat că „rechizitoriul a trecut de camera preliminară, neconstatându-se aspecte de nelegalitate sau de neregularitate care să impună restituirea dosarului. Pe parcursul celor doi ani în care am instrumentat dosarul, niciun avocat și niciun suspect sau inculpat nu a înțeles să formuleze cereri de recuzare a procurorului. Deci nu a avut nimeni suspiciunea că eu aș putea manifesta, chiar și în aparență, lipsă de obiectivitate în instrumentarea acestei cauze penale”.
Citește pe Antena3.ro
