Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele CCR a acordat un interviu publicației Juridice, în care comentează pentru prima dată declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, potrivit cărora alegerile din România au fost anulate „pe baza suspiciunilor fragile ale unei agenții de informații și la presiunea enormă din partea vecinilor săi continentali” și că „dacă o democrație poate fi distrusă cu câteva sute mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu a fost suficient de puternică de la bun început”.
„Cred că nu este onest să răstălmăcim prin trunchiere și alte speculații în interes electoral discursul și mesajele unui oficial de rangul vicepreședintelui SUA. Este necesar să avem în vedere acuratețea acestor mesaje și contextul general în care a fost rostit acest discurs politic de tip manifest al înaltului oficial american. Parafrazez din discursul vicepreședintelui SUA; acesta spune, în esență, că anularea procesului electoral a fost consecința existenței unei societăți democratice slabe și nu spune că, în pronunțarea unei asemenea decizii, Curtea Constituțională a României și-ar fi încălcat competențele sale. Eu percep acest mesaj ca fiind unul transmis pentru întreaga societate europeană, în care se constată că democrația și statul de drept trebuie fortificate pentru apărarea cetățenilor și a valorilor fundamentale împărtășite la nivel internațional. În acest context, corectitudinea și transparența alegerilor sunt valori centrale ale democrației votului, la care trebuie să concure statul, cetățenii alegători, precum și candidații. Atingerea acestor exigențe se poate realiza numai prin promovarea unui dialog real, fără păreri preconcepute sine ira et studio. Uneori suntem grăbiți să incriminăm și chiar să pedepsim, mai degrabă, decât să decelăm cauzele reale ale „fenomenului” – al alegerilor –, care este o temă foarte importantă pentru întreaga societate în vederea cunoașterii mai bine a lucrurilor în legătură cu evenimentele ce pot determina sau potența rezultatele unor alegeri într-un sens sau altul. Cunoașterea acestor cauze ne dă posibilitatea să conștientizăm la nivelul societății și să prevenim repetarea și „nebăgarea de seamă” a unor manevre și subtilități de manipulare a proceselor electorale. De aceea, cred că dezbaterea acestei probleme nu trebuie cantonată numai la cei care au participat la alegeri, candidați și votanți, ci trebuie să aibă loc la nivelul întregii societăți”, spune președintele CCR.
Potrivit acestuia, problema anulării procesului electoral nu este o chestiune în sine a Curții Constituționale, ci a întregii societăți, pentru că ea este un indicator al modului în care funcționează democrația societății.
„Prin hotărârile sale, Curtea Constituțională a tras un semnal de alarmă în acest sens, prin activarea „codului roșu”, dar nu a rezolvat pe fond problema stării democrației românești, deoarece cunoașterea premiselor pentru producerea acestor efecte trebuie să reprezinte o preocupare și o responsabilitate ale întregii conștiințe sociale, nu numai ale instituțiilor statului. Această atitudine trebuie să prezinte tăria și funcționalitatea unei societăți democratice, care să-și manifeste vigilența atunci când este vorba despre conștiința sa electorală, conștiință care trebuie să fie esențialmente liberă și să se exercite în condiții corecte. În acest sens se pronunță și oficialitățile internaționale, care ne „avertizează”, pe bună dreptate, că anularea unui proces electoral este cauzată și de faptul că nu avem o democrație și instituții puternice și consolidate care să nu permită intruziuni în sistemul politic și constituțional al țării. În urma acestor constatări pertinente, per a contrario sunt necesare atât o conștientizare la nivelul societății a riscurilor și vulnerabilităților existente, cât și măsuri și decizii eficiente ale instituțiilor specializate pentru apărarea statului de drept și a democrației funcționale, corespunzător exigențelor care rezultă din statutul României de stat membru în cadrul structurilor euroatlantice”, a mai spus judecătorul CCR.
Marian Enache precizează că România trebuie să-și facă dovada mai întâi sieși și apoi partenerilor internaționali că este o țară stabilă, că opțiunea sa pentru valorile democrației occidentale este ireversibilă și că, pe această bază, este o țară respectabilă și sigură în spațiul geopolitic și strategic în care se află. În opinia mea strict personală, România este o țară importantă, care contează în toate dimensiunile ei, chiar dacă nu este clasificată ca o mare putere a lumii și, în aceste condiții, nu-și poate permite greșeli și inconsecvențe, care să creeze un recul al democrației.
„Este necesar ca România să transmită lumii un mesaj serios de unitate, stabilitate și verticalitate în care se poate avea încredere. Cred că această poziție a României, repet, de verticalitate, este însăși esența demnității noastre naționale pe care trebuie să ne-o păstrăm indiferent de frământările și împrejurările mereu schimbătoare ale lumii internaționale. În acest sens, constituționalitatea este doar barometrul care măsoară nivelul democrației unei societăți, iar curțile constituționale, deși au un dublu rol, și anume preventiv și sancționator, nu pot realiza numai ele însele construcția și consolidarea vieții democratice a țării”, a mai spus Marian Enache.
Enache a fost pus să comenteze cum comentează declarațiile lui J.D. Vance cum că democrația românească „nu a fost suficient de puternică de la bun început”.
Citește pe Antena3.ro
„În opinia mea, concluzia de referință a discursului domnului vicepreședinte J.D. Vance este ideea de fragilitate evocată în privința democrației pe care Curtea Constituțională tocmai a constatat-o în hotărârile sale. Consider că această stare a democrației se regăsește în însăși fragilitatea structurilor sociale de bază ale societății noastre. Din motive obiectiv-subiective, apariția unor elemente de divizare și dezintegrare socială care tind să destabilizeze organizarea statului constituțional trebuie modelate de instituțiile fundamentale ale statului român. Dacă ne referim la democrația occidentală, aceasta reprezintă un model de civilizație care are ca fundament învățarea și educația permanentă. Însușirea valorilor democrației și exercițiul acestora presupun cunoaștere, standarde și reguli. Instituțiile sunt organice societății. Atunci când există vulnerabilități în societate, acestea se resimt și în ansamblul instituțiilor statului, care au rolul de a preveni și de a remedia dezechilibrele. Fragilitatea democrației trebuie asumată de întreaga societate pentru a putea discerne împreună cu instituțiile specializate cauzele și pentru a identifica soluțiile. O politică și o democrație sănătoase trebuie să se supună forței dreptului, și nu dreptului forței, numai așa putem vorbi despre întărirea democrației și respectarea statului de drept, despre existența unei democrații robuste, rezistente la orice factori de agresiune interni și externi”, a declarat președintele CCR pentru Juridice.
Enache mai spune că, în pofida principialității și clarității discursului vicepreședintelui SUA, „unii de pe la noi au sugerat în spațiul public că acest discurs ar putea constitui o concesie, o susținere sau o preferință pentru anumiți candidați din România. Nu cred că este decent să facem astfel de „traduceri” tendențioase ale acestei declarații politice, care să fie interpretată ca un fel de „preavizare” a justiției naționale de către amatorii de chilipiruri și favorabilități”.
„Nu e un judecător electoral supranațional”
S-a propagat în spațiul public ideea eronată potrivit căreia Comisia de la Veneția este un judecător electoral supranațional, spune președintele CCR, Marian Enache. El afirmă că anularea alegerilor a fost decisă pe baza documentelor declasificate de CSAT.
„Îmi scapă motivele care au fost avute în vedere pentru accelerarea redactării și publicării acestui proiect de raport în această perioadă. Ceea ce vă pot spune, însă, este că acest proiect de raport a creat în spațiul public românesc unele confuzii conceptuale și principiale mai ales în sfera chestiunilor de constituționalitate pe care le formulează în contextul interpunerii sale între cele două procese electorale, cel anulat (desfășurat în perioada septembrie–decembrie 2024) și cel anunțat (care se va desfășura în perioada februarie–mai 2025), întrucât concluziile acestui proiect de raport nu produc efecte asupra hotărârii Curții Constituționale. S-a propagat în spațiul public ideea eronată potrivit căreia Comisia de la Veneția este un judecător electoral supranațional. Or, în realitate, acest proiect de raport este un demers documentar consultativ, cu caracter de recomandare și cu adresabilitate generală, care nu vizează situația concretă din România și, evident, nici nu pune în cauză hotărârile CCR. Subliniez că avizele și rapoartele Comisiei de la Veneția sunt parte a ceea ce numim noi, juriștii, soft law, adică, deși nu au forță juridică obligatorie pentru autoritățile jurisdicționale, elementele lor de conținut, transpuse sub forma principiilor, a bunelor practici, a exigențelor, a standardelor în anumite materii, pot contribui la orientarea și influențarea acțiunii autorităților și instituțiilor statului și la apărarea democrației prin drept”, afirmă, într-un interviu acordat www.juridice.ro, Marian Enache.
El afirmă înțelegerea întregului proiect de raport „trebuie realizată în mod unitar și în cheia directă a necesității stabilirii de către statele membre ale Consiliului Europei a unor reguli de natură legislativă pentru desfășurarea campaniilor electorale în sfera mijloacelor social-media, întrucât este neîndoielnic că, spre deosebire de canalele tradiționale ale campaniei electorale, care sunt reglementate strict atât din punctul de vedere al libertății de exprimare, cât și din punctul de vedere al corectitudinii și transparenței financiare, mijloacele noului val de social-media reprezintă încă o „terra incognita” pentru guvernele statelor, care impune preocuparea legislatorilor de a reglementa sistematic și corespunzător acest domeniu”.
„Astfel, constatăm că stabilirea unor reguli juridice cu privire la funcționarea platformelor digitale de social-media și transparentizarea algoritmilor utilizați devin imperative pentru legiuitor în vederea protecției dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, ca elemente intrinseci ale democrației constituționale, față de potențialele ingerințe și manipulări dolosive ale procesului electoral ca atare. Prin urmare, apreciez că acest proiect de raport este un mesaj de conștientizare la adresa legislatorilor naționali, care trebuie să identifice și să normativizeze desfășurarea campaniei electorale, ținând seama de riscurile și particularitățile social-media, desfășurate online sau pe orice fel de platforme digitale, care pot fi sponsorizate și susținute financiar, în mod fraudulos, de subiecți de drept din interiorul sau din afara granițelor statului care pot fi dificil de identificat. În opinia mea, aceste reglementări, atât la nivel european, cât și la nivel național, reprezintă o urgență pentru interesul public și se impun cu stringență în vederea realizării unei „alfabetizări digitale” – de care vorbește doamna Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, vicepreședinte al Comisiei Europene – în scopul preîntâmpinării fenomenului intempestiv al dezinformării și manipulării, care, în ultima vreme, s-a intensificat și s-a generalizat în toate statele europene. Din această perspectivă, statele europene trebuie să conștientizeze că aceste amenințări informatice au un impact negativ și imprevizibil asupra protecției drepturilor și libertăților cetățenilor, iar o asemenea documentare realizată la nivelul Comisiei de Veneția este un semnal pozitiv, care trebuie receptat în reglementările naționale și europene”, adaugă Enache.
Președintele CCR susține că proiectul de raport nu afectează competențele concrete ale curților constituționale europene în materia alegerilor.
„Nici vorbă. Se poate observa că dintre cele 7 recomandări făcute în proiectul de raport, cele referitoare la curțile constituționale sunt chestiuni generale și de procedibilitate. Esențial este, însă, faptul că însuși proiectul de raport recunoaște că standardele internaționale nu impun și nu interzic, de principiu, sesizarea din oficiu a curților constituționale în materie electorală (paragraful 26). Cea mai consistentă parte a proiectului de raport se referă la recomandări a căror implementare intră în sarcina legiuitorului. Acesta trebuie să reglementeze, astfel cum am arătat, campania electorală desfășurată pe platformele digitale și transparența modului de finanțare a acesteia. În realitate, esența proiectului de raport se concentrează pe folosirea noilor tehnologii digitale și a inteligenței artificiale, pe proliferarea amenințărilor informatice în desfășurarea campaniilor electorale, care pot prejudicia securitatea statelor și interesele fundamentale ale societăților, și pe necesitatea reglementării acestui cadru legislativ și tehnic în care se realizează campania electorală”, spune Enache.
Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei, a prezentat un proiect de raport potrivit căruia anularea alegerilor prezidențiale nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate.
„Dată fiind gravitatea situației, CSAT a decis, pentru prima oară de la înființarea sa, declasificarea acestor documente din care rezultă încălcări ale procedurii electorale și interferențe în realizarea procesului electiv. Cu riscul de a mă repeta, subliniez că CCR nu a decis anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României în baza unor documente clasificate, ci a unor documente declasificate, accesibile publicului larg în baza principiului transparenței și necesității cunoașterii acestor constatări de către cetățeni. Prin urmare, hotărârea CCR nu se bazează pe informații clasificate, astfel că, în ceea ce ne privește, paragrafele 59 și 77 ale proiectului de raport al Comisiei de la Veneția (care se referă la imposibilitatea anulării alegerilor pe baza informațiilor clasificate) nu au incidență raportat la hotărârea Curții Constituționale de anulare a procesului electoral. Orice susținere contrară este contrafactuală și lipsită de orice bază reală”, încheie Marian Enache.
(sursa: Mediafax)
