x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie Radu Mazăre și Decebal Făgădău, urmăriți penal

Radu Mazăre și Decebal Făgădău, urmăriți penal

04 Dec 2017   •   13:29
Radu Mazăre și Decebal Făgădău, urmăriți penal
Sursa foto: Dragos Stoica/Intact Images

Procurorii DNA au dispus urmărirea penală faţă de primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, la data faptei viceprimar, şi faţă de fostul edil Radu Mazăre, în legătură cu autorizarea privind construirea unui imobil în zona centrală a staţiunii Mamaia cu destinaţie cazare şi alimentaţie publică. 

Potrivit unui comunicat al DNA transmis, luni, AGERPRES, Decebal Făgădău este urmărit penal pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracţiunilor de corupţie, iar Radu Mazăre pentru complicitate la aceeaşi infracţiune. 

În dosar mai sunt urmărite penal alte trei persoane. Este vorba de Nicoleta Constantin, la data faptei şefă a Serviciului autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa şi Fulvia Antonela Dinescu, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, ambele suspectate de abuz în serviciu, precum şi de Luiza Elena Tănase, la data faptei arhitect-şef al Primăriei Municipiului Constanţa, suspectată de complicitate. 

DNA precizează că ancheta are legătură cu construirea ilegală în zona centrală a staţiunii Mamaia, pe plajă, a unui imobil cu destinaţia cazare şi alimentaţie publică, în baza unei autorizaţii emise în anul 2009 de Primăria Municipiului Constanţa. 

"În acelaşi an, primarul municipiului Constanţa şi societatea constructoare au fost acţionaţi în judecată de o societate comercială care deţinea o construcţie în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire. În motivare, societatea reclamantă susţinea, printre altele, că autorizaţia a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii, reclamantei fiindu-i vătămat dreptul de proprietate", se mai arată în comunicat. 

Conform aceleiaşi surse, printr-o decizie civilă definitivă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în anul 2012, autorizaţia de construire a fost desfiinţată. Instanţa a reţinut că la emiterea autorizaţiei nu s-a respectat interdicţia de a construi în interiorul zonei de protecţie, imobilul fiind amplasat în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive, iar documentul a fost emis cu nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii. 

În anul 2013, ca urmare a anulării autorizaţiei de construcţie, societatea reclamantă a cerut în instanţă, printr-o nouă acţiune, demolarea imobilului de lux, precum şi obligarea Primăriei Municipiului Constanţa să emită actul administrativ de desfiinţare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizaţiei anulate. Primăria Constanţa a cerut respingerea acţiunii ca nefondată, susţinând că autorizaţia de construire anulată de instanţă a fost modificată printr-o altă autorizaţie emisă la data de 24 martie 2011, care nu a fost anulată şi era valabilă. 

"Ulterior, în cursul aceluiaşi an, Primăria Municipiului Constanţa a venit cu o completare prin care înştiinţa instanţa de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03.09.2013, o nouă autorizaţie de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria Municipiului Constanţa considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite şi să obţină demolarea construcţiei edificate în regim P+5E-6E. Aceleaşi aspecte, întemeiate pe existenţa unei autorizaţii valabile din data de 03.09.2013, au fost alegate în apărare şi de societatea constructoare a imobilului", se menţionează în comunicat. 

DNA mai arată că autorizaţia de construire din 2013 a fost semnată de Decebal Făgădău, în exercitarea atribuţiilor delegate de primar al municipiului Constanţa, de Nicoleta Constantin, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al arhitectului - şef al municipiului Constanţa, şi de Fulvia Antonela Dinescu, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al secretarului municipiului Constanţa. 

"Eliberarea autorizaţiei respective din data de 03.09.2013 nu ar fi fost posibilă fără întocmirea şi eliberarea certificatului de urbanism din data de 02.07.2013, semnat de Mazăre Radu Ştefan în calitate de primar şi de suspecta Luiza Elena Tănase în calitate de arhitect şef", se precizează în comunicat. 

Tribunalul Constanţa a dispus, în anul 2016, anularea autorizaţiei de construire emisă pe 3 septembrie 2013 de Primăria Municipiului Constanţa, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizaţia era deja construită o clădire - imobilul rezidenţial ce fusese ridicat în proporţie de 95% în baza autorizaţiei anulate, instanţa constatând că, în aceste condiţii, autorizaţia din anul 2013 a fost emisă nelegal. Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părţile au ajuns la o înţelegere amiabilă. 

"Suspiciunea comiterii infracţiunii de abuz în serviciu de către persoanele menţionate are în vedere că Decebal Făgădău, în exercitarea atribuţiilor de viceprimar al municipiului Constanţa, Constantin Nicoleta şi Dinescu Fulvia au semnat autorizaţia de construire din data de 03.09.2013, iar primul a şi emis-o, cu încălcarea dispoziţiilor legale. (...) Suspiciunea comiterii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu de către persoanele menţionate are în vedere că, la data de 02.07.2013, Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar, şi Tănase Luiza Elena, în calitate de arhitect şef al Primăriei Municipiului Constanţa, au semnat, cu încălcarea prevederilor legale, certificatul de urbanism în favoarea societăţii care a ridicat imobilul în regim P+5E-6E de pe plajă, fără ca în cuprinsul acestui document să se facă vreo menţiune cu privire la tipul de imobil, construcţie sau teren, ori categoria terenului pe care urmează să se edifice construcţia, respectiv teren ocupat, teren liber sau teren aparent liber", mai susţin procurorii. AGERPRES

×