Articolul publicat în 21 februarie 2019 - în pagina juridică din Jurnalul (Arhivele Securității în proces la CEDO) - semnala acțiunea deschisă la Curtea de la Strasbourg de un grup de supraviețuitori ai Holocaustului și un ONG al populației evreiești. Aceștia reclamau statul român pentru lipsa accesului la documentele deținute de CNSAS pentru a putea deschide acțiuni de contestare ale unor hotărâri ale instanțelor din 1995, 1998, 1999, care au achitat funcționari publici și ziariști pentru crime împotriva umanității din perioada Holocaustului. După apariția articolului, distinsul avocat Sergiu Andon mi-a relatat despre o serie de procese în care, în calitate de apărător, s-a lovit de imposibilitatea accesului la arhive, inclusiv la documente din custodia CNSAS, pentru a colecta probe în procese care priveau perioada Holocaustului referitoare la abuzuri, confiscări, violențe împotriva populației evreiești. Reacția Guvernului și a Parlamentului României a fost promptă. În 24 martie , aflată la Washington, Viorica Dăncilă, premierul României, anunța de la tribuna AIPAC intrarea în vigoare, chiar în aceeași zi, a Legii privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunității evreiești din România. Astfel, Legea nr. 53/2019 stabilește derogări la Legea nr. 182/2002, care declasifică astfel documente transmise de Consiliul de Miniștri, Consiliul de Cabinet sau Consiliul de Stat în perioada 1938-1989, depozitate la Arhivele Naționale și în arhiva Secretariatului General al Guvernului, privind comunitățile evreiești. Deținătorii documentelor ce conțin informații clasificate la care se referă legea nou adoptată iau măsuri pentru suprimarea marcajelor de clasificare și scot informațiile respective de sub incidența reglementărilor protective. Documentele declasificate se pun imediat la dispoziția persoanelor interesate, la cererea acestora. Nu apar explicit în textul Legii nr. 53/2019 referiri la documentele privind Holocaustul aflate în custodia CNSAS.